medic
ro
miale 19p13 sau locusului 1q), asocierea tare, extracte de soia, conserve, me- declanşator, pe baza experienţelor per-
migrenei cu atacuri de panică şi depre- zeluri, afumături, chips-uri ş.a. sonale ( fiind ei înşişi migrenoşi), a unor
sii (Stochino şi colaboratorii au descris n vin roşu, mai rar bere sau alte convingeri induse de citirea unor mate-
anomalii ale genelor ce controlează băuturi alcoolice; riale medicale sau în urma unor simple
sistemul dopaminergic). Adesea, la n ciocolată, cacao (este incriminat coincidenţe. Strădania de a evita ulteri-
migrenoşi coexistă afecţiuni cu deter- conţinutul de fenilalanină); or factorul presupus ca declanşator sau
minism genetic dovedit sau parţial cu- n fructe citrice; situaţiile ce fac evitarea lui imposibilă
noscut: anomalii mitocondriale, acidoză n specialităţi de brânză care conţin generează anxietate, ce poate ea însăşi
lactică, rău de mişcare, sincope, prolaps tiramină (Cheddar, Roquefort, Moz- precipita o migrenă. Astfel, se întăreşte
de valvă mitrală, sindrom Tourette, dis- zarella, parmezan), brânza topită, şi mai mult convingerea legăturii de cau-
lipoproteinemii familiale, angiopatia lactate (smântână, iaurt); zalitate între un factor în realitate “ino-
ereditară amiloidă cerebrală, telangi- n conserve şi mezeluri din carne (care cent” şi declanşarea migrenei.
ectazia hemoragică ereditară, tremor adesea conţin nitriţi);
esenţial, astm bronşic, foramen ovale n cafea şi alte băuturi şi alimente Aspecte clinice
patent, depresii. ce conţin cofeină (aici există un
ale migrenei
paradox: la unii migrenoşi cofeina
Principalii factori calmează migrenele, alţii sunt ex- O migrenă poate dura între 4 şi 72
declanşatori (triggeri)
trem de sensibili la cantităţi minime de ore (la copil se acceptă o durată
ai crizei migrenoase
din acest alcaloid sau alţi compuşi mai scurtă, de la 2 ore). Cefaleea este
înrudiţi). Mai trebuie spus că, deşi descrisă, tipic, ca unilaterală, pulsatilă.
Adesea, migrenele survin fără o cauză în cantităţi mici, cofeina poate fi Este adesea însoţită de fenomene ve-
evidentă. Dar deseori declanşarea e un calmant al migrenelor, în exces getative. O migrenă poate avea 4 faze,
precedată de anumiţi factori (diferiţi de duce la instalarea dependenţei şi la dar prezenţa lor nu este obligatorie:
la un individ la altul). Uneori e necesară cefalee de sevraj. a) Faza prodromală
acţiunea concomitentă a mai multor Precede cefaleea cu ore sau zile. La
precipitanţi. La copil, adesea e greu de Atenţie! adulţi există prodrom la circa 60% din-
stabilit legătura cauzală între crize şi A nu se eticheta drept migrenă o tre migrenoşi. El constă din: modificări
acţiunea unui factor. cefalee severă, însoţită eventual de de dispoziţie şi comportament, tul-
Dintre factorii recunoscuţi ca “trig- vărsături şi/sau deficite neurologice, burări psihice (iritabilitate, depresie,
geri” ai migrenelor, menţionăm: survenită după un traumatism somnolenţă, euforie), foto- sau/şi fono-
n stresul; cranian. fobie, căscat frecvent, bulimie, “pofta” de
n efortul fizic; a consuma anumite alimente, anorexie,
n traumatismele craniene minore; Există şi alte alimente, citate mai rar senzaţie de frig, diaree sau constipaţie,
n perioada premenstruală la sexul ca declanşatoare de migrene: ceapă, le- sete, urinare frecventă ş.a.
feminin; gume cu păstăi, murături, ardei iuţi (dar Uneori pacienţii descriu un “pre-
n modificările meteorologice sau de la unii migrenoşi consumul e benefic, sentiment” că urmează o migrenă.
presiune atmosferică; deoarece conţin capsaicină, o substanţă Fenomenele prodromale variază de la
n oboseala, deficitul sau excesul de antimigrenoasă), ficat, alimente prăjite, un pacient la altul, dar sunt destul de
somn (aşa-zisele migrene de sfârşit alune, floricele, nuci, seminţe, exce- constante la un anumit individ. Pot fi
de săptămână); sul de zahăr, alimente de provenienţă prezente atât în cazul migrenelor cu
n “sărirea”unei mese; marină (scoici, raci), carne de porc, ali- aură, cât şi la cele fără aură.
n stimuli ca: mirosuri ( fum, parfu- mente şi băuturi îndulcite cu aspartam b) Aura
muri, produse petroliere, vopsea, (îndulcitor artificial frecvent folosit în Circa 80% din migrenele adulţilor şi
solvenţi), lumină sau zgomote pu- alimente şi băuturi “dietetice” care face 15% din ale copiilor sunt precedate cu
ternice; în ultimii ani obiectul a numeroase cri- 30-60 de minute înainte de un complex
n medicamente şi substanţe toxice tici şi controverse privind posibile efecte de fenomene ce poate consta din: irita-
(nitroglicerină şi alte vasodilata- dăunătoare). bilitate, tulburări senzoriale (diminuarea
toare, alcaloizi xantici, bronhodila- Stabilirea legăturii cauzale dintre un sau exacerbarea percepţiilor, pete lumi-
tatoare, cimetidină, unele antibio- aliment şi migrene e dificilă, necesită jur- noase sau scotoame), ataxie, confuzie,
tice, alcool); nale, teste de provocare şi excludere. La vărsături, hipotonie. Poate fi prezentă o
n consumul unor alimente şi aditivi copil trebuie foarte mare atenţie, deoa- impresie de “mărire” sau “micşorare” a
alimentari; rece restricţiile, în special la alimente părţilor corpului, cunoscută sub numele
n glutamat monosodic (MSG). Este de bază, pot genera deficite nutriţionale. de fenomenul “Alice în Ţara Minunilor”
un aditiv alimentar utilizat frecvent Interzicerea unor produse poate fi ( fenomen frecvent la copii). Uneori,
în bucătăria chinezească (de aici, frustrantă, greu de acceptat de copil. În atacul migrenos se opreşte la aură, ce-
denumirea de “sindromul restau- general, în copilărie, aprecierea rolului faleea nu mai apare.
rantelor chinezeşti”). Acest aditiv unui trigger necesită mare prudenţă. c) Faza de cefalee
este aproape nelipsit din prafurile Adesea, părinţii copiilor cu migrene atri- E în general unilaterală (dar la atacuri
pentru supă, amestecuri condimen- buie eronat unui factor anodin rolul de succesive, poate avea localizări diferite
nr. 39/noiembrie 2007 pag. 57
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100