medic
ro
studiu clinic
în cadrul acestui proiect arată suscep-
tibilitatea scăzută a pneumococului
faţă de penicilină şi eritromicină, în
special în sudul continentului, rezultate
consistente cu cele din restul studiilor
menţionate ( figura 4).
Datele referitoare la România indică
un procent relativ ridicat de rezistenţă
a pneumococului la penicilină, similar
cu cel din Spania, mai redus decât cel
din Franţa, dar mai ridicat decât rapor-
tat pentru ţările nord-europene, Italia şi
Turcia.
De reţinut...
O concluzie comună a studiilor
menţionate este că proporţia tulpini-
lor bacteriene rezistente la antibiotice
prezintă variaţii importante între dife-
ritele ţări europene, cel mai probabil ca
urmare a diferenţelor între consumul de
antibiotice şi a controlului intraspitalier al
Figura 4. Datele EARSS cu privire la rezistenţa pneumococului la penicilină şi
infecţiilor. Drept consecinţă, planificarea
eritromicină combaterii rezistenţei microbiene trebuie
adaptată specific la nivel de ţară, regiune
corelaţii semnificative dintre consumul trimetoprim. Antibioticul injectabil cel şi spital în baza datelor colectate.
total de antibiotice şi rezistenţa la anti- mai folosit a fost ceftriaxona ( figura 3). Se poate argumenta că studiile multi-
biotice manifestată de diversele izolate centrice multinaţionale introduc în mod
de S. pneumoniae. Consumul diverselor Proiectul EARSS inevitabil un bias de selecţie datorită
clase de antibiotice s-a corelat în mod European Antimicrobial Resistance faptului că specimenele colectate în
variabil cu rezistenţa la antibiotice a Surveillance System conţine date col- aceste studii au tendinţa să provină
pneumococului; cea mai puternică ectate începând cu 1999 din 27 de ţări din populaţii urbane selectate, de la
corelaţie s-a constatat între consumul în legătură cu S. pneumoniae, Staphy- pacienţi arondaţi la centre universitare
de beta lactami şi rezistenţa la antibio- lococcus aureus, E. coli şi Enterococcus sau spitale care se bucură de dotări şi
tice a pneumococului colectat în ţara faecalis/faecium. EARSS este finanţat specialişti peste media naţională. Acest
respectivă. de Comisia Europeană, coordonat de eventual bias nu neagă însă utilitatea lor
Datele cele mai recente cu privire la Institutul Naţional de Sănătate Publică în studiul mecanismelor de rezistenţă
consumul de antibiotice cu adminis- şi Mediu din Olanda (RIVM) şi continuă a patogenilor la antibiotice, în stabili-
trare per os în România arată o utilizare să colecteze date şi în prezent; România rea unor puncte de reper pentru prac-
extensivă a penicilinelor cu spectru larg participă la acest proiect începând cu tica medicală curentă şi eventual pentru
(amoxicilină, co-amoxiclav, ampicilină 2002 prin laboratoare aparţinând cen- elaborarea unor strategii pe termen me-
etc.) şi a penicilinelor cu spectru me- trelor universitare şi spitalelor regionale diu şi lung în vederea reducerii ratei de
diu şi îngust (oxacilină, penicilină etc.), care deservesc împreună aproximativ rezistenţă la tratament antimicrobian
precum şi proporţii relativ egale de ma- jumătate din populaţia ţării. Datele şi optimizării terapiei infecţiilor bacte-
crolide, tetracicline şi sulfametoxazole- cele mai recente (2004-2006) colectate riene. n
Bibliografie
1. Felmingham D., White A.R., Jacobs M.R. et al. The Alexander Project: 4. Ferech M., Coenen S., Malhotra-Kumar S., Dvorakova K., Hendrickx E.,
the benefits from a decade of surveillance. Journal of Antimicrobial Suetens C., Goossens H., on behalf of the ESAC Project Group. Euro-
Chemotherapy 2005 56 Suppl. S2, ii3-ii21. pean Surveillance of Antimicrobial Consumption (ESAC): outpatient
2. Jacobs M.R., Felmingham D., Appelbaum P.C., Gruneberg R.N. and the antibiotic use in Europe. Journal of Antimicrobial Chemotherapy 2006
Alexander Project Group. The Alexander Project 1998-2000: suscepti- 58(2):401-407.
bility of pathogens isolated from community-acquired respiratory tract 5. Elseviers M.M., Ferech M., Vander Stichele R.H., Goossens H.; ESAC
infection to commonly used antimicrobial agents. Journal of Antimi- project group. Antibiotic use in ambulatory care in Europe (ESAC data
crobial Chemotherapy 2003 52: 229-246. 1997-2002): trends, regional differences and seasonal fluctuations.
3. Reinert R.R., Reinert S., van der Linden M., Cil M.Y., Al-Lahham A., Ap- Pharmacoepidemiol Drug Saf. 2007 16(1):115-23.
pelbaum P. Antimicrobial Susceptibility of Streptococcus pneumoniae 6. Riedel S., Beekmann S.E., Heilmann K.P. et al. Antimicrobial use in Eu-
in Eight European Countries from 2001 to 2003. Antimicrobial Agents rope and antimicrobial resistance in Streptococcus pneumoniae. Eur J
and Chemotherapy. 2005 49(7): 2.903-2.913. Clin Microbiol Infect Dis. 2007 26(7):485-90.
pag. 64 nr. 39/noiembrie 2007
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100