Mirela PARASCHIV, Roxana NAZARIE - Regenerarea urbană a siturilor de tip browfield. Studiu de caz....... Conceptul de sit brownfield Siturile brownfield sunt spaţii abandonate sau subutilizate, în sensul că nu sunt valorificate la
potenţialul lor economic maxim, fiind amplasate cel mai frecvent în zone urbane, parţial sau integral dezvoltate. Deoarece sunt afectate de modul de utilizare anterior, acestea sunt în general spaţii nefuncţionale în starea actuală şi necesită intervenţie integrată pentru a fi revitalizate şi valorificate eficient (CABERNET 2006). Studiate în literatura stiinţifică britanică sub titulatura de "previously developed land" (terenuri
anterior dezvoltate) sau "derelict land" (terenuri abandonate), siturile brownfield cuprind terenuri şi clădiri şi/ sau vacante, ocupate în întregime sau parţial, pentru care reutilizarea poate fi constrânsă într-o anumită măsură de probleme de natură fizică sau de reglementare (English Partnerships 2006). Astfel, potenţialul de redezvoltare identificat pentru aceste spaţii este afectat prin conturarea unui risc real sau perceput, indus, spre exemplu, de posibile probleme de contaminare şi de poluare a mediului. La acestea se poate adăuga şi faptul că numeroase situri nu sunt de obicei viabile din punct de vedere comercial în viitorul apropiat, mai ales din cauza infrastructurii specifice slabe pe care o prezintă pentru iniţierea de noi proiecte de dezvoltare. Totodată, existenţa siturilor brownfield conduce la impacte negative diverse asupra zonelor învecinate şi asupra comunităţii, împiedicând sau întârziind regenerarea efectivă de ansamblu. Comunitatea locală, posibil fragmentată în urma transformării unui spaţiu funcţional în sit brownfield, beneficiază de mai puţine amenităţi şi se caracterizează prin stare de sănătate precară, rate scăzute de angajare şi venituri mai reduse decât media societăţii din care face parte. Ţinând cont de diferite criterii, siturile brownfield se pot clasifica astfel: a). după localizare: situri rurale, situri periurbane, situri urbane; b). după modul de utilizare anterior: spaţiu industrial, spaţiu cu funcţie de apărare, spaţiu cu linii de
cale ferată, spaţiu rezidenţial, spaţiu de agrement (CABERNET 2006); c). după starea actuală: spaţiu subutilizat, spaţiu vacant, spaţiu abandonat, spaţiu de risc; d). după faza de dezvoltare: spaţiu ce necesită intervenţie imediată, spaţiu în curs de redezvoltare.
Zonele industriale din Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti a cunoscut importante dezvoltări industriale de-a lungul
perioadelor specifice de evoluţie şi de extindere ale oraşului (Popescu 2000). De aceea, din întreaga suprafaţă a Sectorului (3.384 ha), 21,63% este ocupată de spaţiul industrial, având o întindere de cca. 732 ha (Fig. 1). În prezent, zonele industriale ale Sectorului 3 păstrează localizarea şi unele dintre caracteristicile
iniţiale, ca reflecţie a măsurilor anterioare de dezvoltare industrială a spaţiilor urbane respective. Astfel, după criteriul istoric şi al funcţionalităţii specifice, pe teritoriul Sectorului 3 se întâlnesc porţiuni ce aparţin la trei mari zone industriale distincte ce s-au conturat în partea de sud-est a Muncipiului Bucureşti. Zona industrială Cheiul Dâmboviţei (Timpuri Noi - Văcăreşti) este una dintre primele dezvoltări
industriale din Bucureşti, având iniţial un important specific manufacturier (încă de la începutul secolului al XVII-lea), datorită unor caracteristici ale spaţiului, precum densitatea redusă a locuirii şi prezenţa resursei de apă a Dâmboviţei (Chelcea 2008). Până prin 1990, zona a păstrat activităţi axate pe industria alimentară, textilă şi de pielărie. Dintre intreprinderile aparţinând administrativ Sectorului 3, din domeniul pielăriei şi încălţămintei, se păstrează încă, din anii '70, fabrica Flamura Roşie (astăzi Flaros, Str. Ion Minulescu).
96
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112