ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


imagini realiste asupra desfăşurării ciclurilor îngheţ-dezgheţ în două medii extreme, mediul alpin reprezentat prin Munţii Bucegi şi mediul stepic-silvostepic, reprezentat prin Munţii Măcin (Vespremeanu- Stroe, Vasile, 2010). Aflăm astfel că în intervalul analizat (iunie 2008-septembrie 2009) blocurile de rocă monitorizate au fost afectate de 86 de cicluri îngheţ-dezgheţ în Bucegi şi respectiv de doar 43 cicluri în Măcin, cele mai multe cicluri având loc primăvara, 60% în Bucegi şi 80% în Măcin. Mai aflăm astfel că stresul termic indus de către radiaţia solară în timpul verii este cu 22% mai mic la altitudinea de 2500 m decât la 330 m şi că amplitudinea termică zilnică atinge 16.7 °C în Bucegi şi 21.2 °C în Măcin. Tot din dorinţa de a se contura o bază cât mai exactă de date de ordin calitativ, inclusiv asupra


raporturilor dintre masele de rocă şi efectul meteorizaţiei asupra acestora, a fost inclus în paleta metodelor de lucru şi ciocanul Schmidt. Astfel, pornind de la corelaţia directă dintre gradul de meteorizaţie a rocilor, grad exprimat de către numărul R – forţa de recul -, şi vârsta acestora, ciocanul Schmidt a fost utilizat şi ca instrument de aflare a vârstei relative a unor forme de relief cuaternare, mai exact asupra unor blocuri eratice şi toruri granitice din Munţii Retezat (Urdea 2006). Calitatea rezultatelor obţinute prin utilizarea ciocanului Schmidt pentru aprecierea gradului de meteorizaţie a rocilor este sporită prin combinarea acestei metode cu cea a aprecierii gradului de rugozitate a suprafeţei blocurilor de rocă, cu ajutorul profilometrului (Fig. 3).


Fig. 3. Măsurarea rugozităţii suprafeţei blocurilor de rocă cu profilomentrul.


În condiţiile stimulării turismului montan, inclusiv pe timp de iarnă şi asociat unor sporturi cu


tendinţe extreme (snowboarding, schiul de tură, căţărarea pe cascade de gheaţă etc.) şi crescând numărul victimelor datorită avalanşelor de zăpadă, este firesc şi interesul pentru studiul acestor fenomene, considerate a fi fenomene de risc şi, desigur, a efectelor lor geomorfologice, materializate în individualizarea şi dezvoltarea culoarele de avalanşe. Este de remarcat atenţia sporită acordată, din amintitul punct de vedere, asupra Munţilor Făgăraş


de către M. Voiculescu, fie că este vorba despre caracteristicile morfometrice ale culoarelor de avalanşă (2004a), despre tipurile de avalanşe (2004b), sau despre întocmirea hărţilor de risc la avalanşe, inclusiv prin utilizarea tehnicilor computaţionale (2004c, 2009). În cadrul aceloraşi coordonate sunt incluse şi aspecte legate de managementul riscurilor induse de către avalanşe asupra domeniului schiabil Bâlea şi Sinaia (Voiculescu, Popescu, 2011), sau cele specifice Masivului Piatra Craiului, fie privite sub aspect morfologic (Munteanu, 2004), ca fenomene de risc (Munteanu 2006), sau sub aspectul impactului


13


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112