Andreea Loreta CERCLEUX, Cristina Florentina MERCIU - Patrimoniul tehnic şi industrial din România.....


patrimoniu – fie că sunt proprietari sau locatari – devin decisive prin transferarea bazelor unei preocupări globale, fine şi anticipative a patrimoniului către toate nivelele de decizie şi acţiune (Grand Lyon - Communauté urbaine, Ville de Lyon 2009). Dezindustrializarea şi delocalizarea industrială reprezintă tendinţa de evoluţie din ultimii zece ani a


fenomenului industrial din România, caracterizând o serie de oraşe în rândul cărora capitala cunoaşte cele mai vizibile efecte ale acestor procese. Aşa cum în Franţa anilor 1980, evoluţiile tehnice şi industriale, accelerate de criza economică, au agravat dezindustrializarea prin dispariţia întreprinderilor (…) rezultând creşterea numărului de „friche industriale” intraurbane care pot oferi posibilitatea unei reamenajări a oraşului (Bruyelle 1984), la fel şi la nivelul metropolei Bucureşti apariţia după 1990 a spaţiilor industriale abandonate impune restaurări, reconversii sau demolări. În afara factorilor generali impuşi de globalizare şi care determină procesele de dezindustrializare şi


delocalizare, se adaugă şi constrângerile legislative europene care obligă aplicarea măsurilor destinate regenerării spaţiului urban. Directiva 87 din 20032)


specifică în preambul faptul că „este necesar ca statele


membre să ţină seama la alocarea cotelor de potenţialul activităţilor care implică procese industriale de reducere a emisiilor”. Obligativitatea reducerii cantităţilor de noxe industriale eliberate în atmosferă se înscrie în categoria factorilor determinanţi ai celor două procese industriale, participând din ce în ce mai mult în procesul decizional.


Patrimoniul tehnic şi industrial – definții și interpretări


conservarea, investigarea, documentarea, cercetarea şi interpretarea patrimoniului industrial. Carta TICCIH3)


TICCIH reprezintă forul internaţional dedicat patrimoniului industrial care promovează protejarea, din 2008 defineşte patrimoniul industrial drept acele mărturii culturale industriale


care au multiple semnificaţii: istorică, tehnologică, socială, arhitecturală şi ştiinţifică. Acestea sunt reprezentate de: clădiri, maşini şi instalaţii, laboratoare, mori şi fabrici, mine şi situri pentru procesare şi rafinare, depozite, locuri în care energia a fost generată, transmisă şi folosită, structuri şi infrastructuri de transport, precum şi locuri folosite pentru activităţi sociale legate de industrie cum ar fi locuinţe, lăcaşuri de cult, clădiri pentru educaţie. TICCIH organizează secţiuni tematice pentru a ajuta membrii cu interese specifice în a se întâlni,


comunica, colabora şi promova studii de conservare şi valorificare a patrimoniului tehnic şi industrial. Ţara noastră a aderat la TICCIH prin Asociaţia pentru Arheologie Industrială din România, înfiinţată în 2007 şi care se implică activ în clasarea elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial. În legislaţia românească4)


, patrimoniul tehnic şi industrial se traduce prin totalitatea bunurilor mobile,


imobile şi a unor ansambluri ale acestora, reprezentând mărturii semnificative ale activităţilor tehnice şi de producţie care au stat la baza evoluţiilor socio-economice ale societăţii umane, de la primele transformări preindustriale şi până în prezent. Astfel, în ansamblul acestor bunuri sunt incluse: diferite construcţii industriale (ateliere, hale, depozite, turnuri de apă, centrale electrice etc.); construcţii civile şi alte clădiri în relaţie cu producţia


2) Directiva 87 din 13 octombrie 2003 a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui sistem de


comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/ CE care instituie un cadru general pentru prevenirea şi controlul poluării, pe baza căruia pot fi emise permisele de emisie de gaze cu efect de seră. 3) TICCIH este Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial şi consultantul de


specialitate al ICOMOS - Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri - cu privire la patrimoniul industrial. 4) Legea privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial nr. 6 din 9 ianuarie 2008


46


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112