This page contains a Flash digital edition of a book.
RISCUL GEOMORFOLOGIC ŞI RISCUL CLIMATIC ÎN CULOARUL AIUD – SEBEŞ


Prof. drd. Ioan MĂRCULEŢ*), cercet.şt.dr. Cătălina MĂRCULEŢ**) *) Colegiul Naţional “I.L.Caragiale”, 010564, Calea Dorobanţi nr.163, sector 1, Bucureşti,


**) Institutul de Geografie al Academiei Române, 023993, str. Dimitrie Racoviţă nr. 12, sector 2, Bucureşti. E-mail: ioan_marculet@yahoo.com, cmarculet@yahoo.com


Geomorphological and climate risk in the Aiud – Sebeş Corridor. The studied area (ca. 30 km


long) is part of the Mureş Corridor, where morphodynamics (geological substrate, landform, climate, vegetation, etc.) accounts for the development of relief modelling, due primarily to the action of water (gullying) and gravitation (sheet slides, deep slides, etc.). The onset and development of these processes has enabled the delimitation of areas of various geomorphological risk: great (15% of the whole surface), moderate (30%) and small (25%). In order to outline the climatic particularities of a typically Föehn area and the major climate risk, we have proceeded to selecting those climatic elements and phenomena that have a major impact on the economic life, temperature and precipitation, in particular, but also the snow layer, soil freeze and hoarfrost. In conclusion, the paper shows that the incidence of thermal and pluviometric extremes in the Aiud-Sebeş Corridor might be quite low. The snow-layer variables suggest that this phenomenon poses lower risks in this Föehn-affected area; however, the absence of a protective snow-layer may have a negative impact on crops, the highest danger coming from intense and lasting hoarfrost and soil freeze, when occurring beyond their ordinary periods.


Key-words: present-day modelling, geomorphological risk, climate risk, Aiud - Sebeş Corridor. Înscris în Culoarului Mureşului din Depresiunea Turda – Alba Iulia, Culoarul Aiud – Sebeş are o


lungime de circa 30 km şi o lăţime medie de aproximativ 12 km, fiind cuprins între altitudinile de 450-500 m în vest, la contactul cu Dealurile Aiudului şi 220 m în luncă, la sud-vest de Alba Iulia. Pe acest areal, modelarea actuală a reliefului, realizată prin implicarea spaţială şi temporală (continuă sau intermitentă) a agenţilor, imprimă dinamica peisajului geomorfologic şi implicit degradarea terenurilor.


Potenţialul morfodinamic În regiunea analizată, modelarea actuală a reliefului este condiţionată de o serie de factori pasivi


(substratul geologic, relieful şi vegetaţia) şi activi (climatici şi antropici) şi care prin asociere constituie potenţialul morfodinamic. Substratul geologic, constituit din depozite sedimentare oligocene (argile roşii şi verzi, gresii roşii


şi vărgate, nisipuri cenuşii, pietrişuri, marne nisipoase etc.), în jumătatea sudică, badeniene (conglomerate, calcare, gresii etc.), în extremitatea vestică, sarmaţiene (marne, marne nisipoase şi nisipuri), în nord, şi pannoniene (marne cenuşii şi albăstrui, argile şistoase, nisipuri cuarţoase, pietrişuri etc.), în regiunea centrală, dispuse uşor monoclinal, alături de neotectonică (sinclinalul Sănduleşti - Mirăslău - Aiud - Henig) funcţionează ca factor pasiv în morfodinamica reliefului (Harta geologică a României, Foaia Turda 1967). Relieful regiunii apare în dublă ipostază: ca suport şi factor de condiţionare a proceselor de


modelare, dar şi ca rezultat al acestora. Stadiul destul de avansat al evoluţiei sale este redat atât de densitatea fragmentării, cuprinsă între 0,5 şi 4,5 km/km2


cuprinse între 50 şi 250 m. Versanţii, în majoritate de formă convexă, sunt dezvoltaţi pe formaţiuni sedimentare friabile, dispuse monoclinal, şi au pante mai mari de 70


, cât şi de energia reliefului, care are valori . Arealele cu pante accentuate, peste


85


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112