Ioan Sebastian JUCU - Cadrul teoretic şi metodologic de analiză al procesului de restructurare urbană...


politic comunist. În acest fel, în România, restructurarea a apărut ca proces dominant în dinamica şi evoluţia aşezărilor după 1990, o dată cu trecerea spre un nou sistem politic democratic şi spre economia de piaţă. Dificultăţile înregistrate de comunităţile umane sub impulsul noilor evoluţii guvernate de restructurare au fost generate de complexitatea tranziţiei şi de noile condiţii socio-economice la care spaţiul românesc s-a adaptat greoi. La acestea se adaugă şi caracterul de pionierat, respectiv lipsa de experienţă a unui management care administra cu greu crizele înregistrate în spaţiul românesc. La început timid, mai apoi constant, şi ulterior dinamic, procesul de restructurare urbană a acţionat


în mod diferenţiat asupra aşezărilor şi a sistemelor de aşezări, efectele sale fiind reflectate în structura, funcţionalitatea şi peisajele acestora. Dar dincolo de dinamica sa, mai mult sau mai puţin accentuată, procesul de restructurare urbană este în prezent departe de a fi încheiat complet. Identificarea, cercetarea şi evaluarea modurilor sale de manifestare constituie subiecte particulare de cercetare, care sunt în măsură să explice în mod obiectiv, felul în care s-au schimbat şi adaptat oraşele la noile condiţii, natura şi intensitatea schimbărilor, rezultatele pozitive şi negative ale politicilor post-socialiste şi, nu în cele din urmă, restructurarea funcţională, respectiv, recompunerea şi reafirmarea identităţii peisajelor urbane. Astfel de abordări au menirea de a facilita înţelegerea dinamicii urbane după 1990, dar şi de a identifica noi soluţii viabile de dezvoltare a aşezărilor urbane în viitor sub incidenţa sustenabilităţii comunităţilor umane. Mijlocită de cadrul metodologic specific, analiza procesului de restructurare urbană se dovedeşte utilă autorităţilor locale în vederea aplicării unui management teritorial eficient asupra spaţiului urban pe care îl gestionează şi administrează. Complexitatea procesului, nu a permis nici pe departe epuizarea cadrului teoretic şi metodologic prin intermediul studiului de faţă, ci a încercat să evidenţieze o serie de caracteristici mai mult sau mai puţin generale specifice analizelor întreprinse asupra comportamentului de reorganizare al spaţiilor urbane. Din această perspectivă, cu siguranţă se desprind noi provocări, opinii şi puncte de vedere, care pot întregii tabloul teoretic şi metodologic al cercetării de faţă.


Bibliografie Beckhoven Van, Kempen, V. (2003), Social effects of urban restructuring. A case study in Amsterdam and


Utrecht, the Netherlands, în Housing Studies, vol 18, nr. 6, 2003, Carfax Publishing, Taylor &Francis, pp. 853- 875.


Brenner, N., Theodore, N. (2005), Neoliberalism and the urban condition, în City, vol. 9, nr. 1, 2005,


Routledge. Chelcea, L. (2008), Bucureştiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare şi regenerare urbană, Editura


Polirom, Bucureşti. Cocean, P. (2005), Geografie Regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. Cuthnbert, R. A. (2006), The form of cities. Political economy and Urban Design, Blackwell Publishing, U.K. Fainstein, Susan, Fainstein, N. I., Hill, R. C., Judd, D., Smith, M. P. (1983), Restructuring the City. The


political economy of urban redevelopment, Longman, New York, London. Hall, T. (2007), Urban Geography. 3rd. Edition, Routledge, U. K. Ianoş, I., Tălângă, C. (1994), Oraşul şi sistemul urban românesc în condiţiile economiei de piaţă, Institutul


de Geografie, Academia Română, Bucureşti. Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti. Ianoş, I. (2004), Dinamica urbană. Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc, Editura Tehnică,


Bucureşti Ianoş, I. (2005), Geografie urbană şi rurală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti. Ianoş, I., Heller W. (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Editura Tehnică, Bucureşti.


82


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112