Andreea Loreta CERCLEUX, Cristina Florentina MERCIU - Patrimoniul tehnic şi industrial din România.....
spaţială mare valorificând mai multe resurse minerale a căror prezenţă este favorizată de diversitatea geologică: ex. amenajarea unor bazine miniere ca parcuri geominerale ex. Sardinia, Gavorrano - regiunea Toscana; - fabrici textile transformate în muzee (ex. muzeul textil Prato, muzeul maşinilor textile Mumat-ex.
fabrica Meucci-Italia, muzeul textil Hlemshore Mills-Lancashire, Marea Britanie, muzeu textil din Cholet- Franţa, muzeul tehnologiei şi industriei textile de la Bielsko-Biala-Polonia); - unităţi ale industriei constructoare de maşini: ex. muzeul Peugeot amenajat între 1984-1988 la
Sochaux, care atrage anual peste 1,5 milioane de turişti; în anul 2000 a fost amenajat, pe 25 ha, parcul tematic Autostadt în apropierea fabricii Volkswagen din oraşul Wolsburg, ca un centru de recreere, în cadrul căruia vizitatorii pot observa ciclul de producţie a modului de construire a unei maşini; totodată, parcul oferă diferite tipuri de atracţii atât pentru adulţi cât şi pentru copii. Parcul atrage anual 10 milioane de turişti reprezentând cea mai vizitată atracţie turistică din nordul Germaniei - Covo Mélina 2006) ş.a. Valoarea culturală a elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial este reflectată şi de înscrierea pe
lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO) a 28 situri industriale (22 în Europa şi America de Nord, 4 în America Latină, 2 în Asia), reprezentând 5,3% din numărul total al siturilor culturale şi 4% din monumentele UNESCO (Faster 2001).
Acţiuni de valorificare a patrimoniului tehnic şi industrial la nivelul României La nivelul României acţiunile de conservare şi valorificare a patrimoniului tehnic şi industrial au
început a fi derulate cu precădere în ultimii ani. Deşi aceste proiecte prezintă o densitate mare, doar un număr limitat a cunoscut o materializare efectivă a rezultatelor, mai ales în zonele industriale cu tradiţie în ţara noastră, între care putem aminti zona de exploatare minieră din munţii Apuseni cu valorificarea culturală prin înscrierea în circuitul turistic a sitului arheologic Alburnus Maior din Roşia Montană (ce include galerii miniere din masivul Câlnic, exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior, masivul Orlea, centrul istoric al localităţii); situl arheologic de la Roşia Montană a fost propus să fie înscris pe lista Patrimoniului Mondial Unesco.
Alte exemple de conservare a elementelor de patrimoniu
tehnic și industrial sunt reprezentate de acţiunile de clasare ca monumente istorice: ex. furnalul siderurgic şi centrala hidroenergetică Grebla, ambele situate în municipiul Reşiţa, fabrica de cărămidă Ciurea (Iaşi). Alte elemente de patrimoniu industrial au fost înscrise în circuitul turistic: podgorii (Cramele Recaş, Cramele Rhein- Azuga şi Urlaţi, ambele făcând parte din domeniul viticol Dealu Mare). La nivelul României există un număr relativ mare de muzee conexe patrimoniului tehnic şi industrial, majoritatea fiind create în perioada comunistă, anterior acţiunilor actuale de valorificare a acestuia (Muzeul Aurului de la Brad, Muzeul Mineritului – Roşia Montană, Muzeul Mineritului Petroşani, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” - Bucureşti, Muzeul Aviaţiei din Bucureşti, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din Iaşi). De remarcat este şi faptul că la nivelul ţării noastre a fost
Fig. 1. Galerie romană din cadrul sitului minier Alburnus Maior (Roşia Montană)
48
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112