Petru URDEA - O privire asupra studierii reliefului glaciar şi periglaciar din România în ultimele două decenii


avalanşelor asupra activităţilor antropice (Munteanu 2008; Munteanu, Moţoiu 2006), ca şi specificitatea acestora în Munţii Bucegi (Moţoiu 2006). Tot pe o manieră computaţională de abordare se înscrie şi aplicarea metodelor de remote-sensing la analiza culoarelor de avalanşe, aşa cum este cazul celor din Munţii Godeanu (Törok-Oance 2004b), sau analiza potenţialului de risc indus de procesele geomorfologice, inclusiv periglaciare, în Munţii Căpăţânii (Onaca 2005). În contextul creşterii interesului economic pentru zonele montane înalte din România este de


amintit şi faptul că în 2004 în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie a fost creat Programul de nivometeorologie, monitorizarea stării zăpezii şi a avalanşelor fiind elemente esenţiale pentru elaborarea anuală a ,,Bilanţului nivologic’’ şi apoi crearea unei baze de date, bază ce a permis apariţia de studii de analiză a rezultatelor obţinute în primii trei ani (Milian et al., 2006), sau a primei cărţi dedicată avalanşelor, cu analiza unor studii de caz dintre cele mai recente şi reprezentative, carte ce o are ca autor pe regretata Maria Moţoiu ( Moţoiu 2008). Un nou curent care, de asemenea, trebuie să fie remarcat, este acela al utilizării metodelor


dendrogeomorfologice şi dendrocronologice în geomorfologia periglaciară, începutul fiind marcat de utilizarea acestor metode la studiul unor gheţari de pietre din Munţii Retezat (Urdea 1998), pentru ca mai apoi această metodă să fie aplicată la analiza evoluţia mediului periglaciar din Munţii Călimani (Naghi et al. 2006), la studierea frecvenţei fenomenului de debris-flow în Munţii Călimani (Pop et al. 2009), sau la reconstituirea desfăşurării unor avalanşe din Munţii Bucegi (Voiculescu 2010). Chiar dacă nu sunt relevante pentru specificitatea desfăşurării actuale a proceselor periglaciare,


amintim şi faptul că analiza configuraţiei pe care pot să o aibă peticele de zăpadă ce mai persistă până spre sfârşitul verii, a suscitat interesul unor cercetători ataşaţi mediului montan, ca de pildă mediul Munţilor Făgăraş (Voiculescu 2001, 2002).


Relieful glaciar În cazul problematicii morfologiei glaciare, o primă caracteristică ce trebuie semnalată pentru


perioada analizată este aceea că interesul manifestat s-a menţinut la cote acceptabile, cu o orientare tot mai pregnantă spre racordarea la ceea ce se întâmplă pe plan european şi mondial. Dată fiind importanţa dezvoltării bazei bibliografice autohtone asupra calităţii unui demers ştiinţific relevant, benefică a fost desigur apariţia de cărţi şi tratate de specialitate, în acest sens amintind două lucrări, şi anume ,,Gheaţă şi gheţari. Introducere în glaciologie (Grecu 1997), dar mai ales ,,Gheţarii şi relieful” (Urdea 2005), cu o abordare complexă, glaciologică şi geomorfologică. De asemenea, prin ample descrieri şi explicaţii referitoare la forma şi geneza reliefului glaciar sculptural (circuri, văi glaciare, roci mutonate, microforme glaciare etc.) şi acumulativ (morene frontale terminale şi stadiale, laterale, de ablaţie şi de fund, depozite fluvio-glaciare), teza de doctorat asupra Munţilor Retezat (Urdea 1989) va reprezenta, prin publicare (Urdea 2000), un reper bibliografic de primă mărime pentru acest domeniu al geomorfologiei, deschizând noi perspective de abordare pentru tânara generaţie, aşa cum a fost la timpul său cartea dedicată Munţilor Godeanu (Niculescu 1965). Aşa cum aminteam la problematica periglaciarului, foarte multe realizări în domeniul geomorfologiei


glaciare din România sunt legate de elaborarea unor teze de doctorat, publicate sau nu, asupra unor spaţii montane din ţara noastră, teze care, în cazul munţilor înalţi, au câte un capitol dedicat reliefului glaciar şi, nu de puţine ori, cu o incursiune în derularea glaciaţiei pleistocene. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că, analiza minuţioasă a terenului şi identificarea de elemente


datorate morfogenezei glaciare, determină revizuirea concepţiei despre extensiunea glaciaţiei cuaternare în Carpaţii Româneşti, aceasta fiind prezentă chiar în zone în care posibilitatea existenţei gheţarilor era


14


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112