ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


conservat de la începutul secolului al XX-lea patrimoniul feroviar, reprezentând un subtip al patrimoniului industrial. Astfel, în anul 1939 a fost amenajat Muzeul Căilor Ferate Române în Bucureşti. În 1972 a fost construit Muzeul Locomotivelor cu Abur la Reşiţa din iniţiativa inginerului Mircea


Popa. În 1994 a fost inaugurat Muzeul Locomotivelor cu Abur în cadrul depoului de la Sibiu care cuprinde 35 de locomotive cu abur, 2 macarale şi 2 pluguri, fabricate între anii 1885-1958 în România, Germania, SUA, Austria și Polonia. Şapte dintre acestea sunt funcţionale şi folosite în diverse trasee feroviare turistice. În cadrul muzeului sunt prezente două tipuri de locomotive: cele care circulă pe ecartament normal şi mocăniţe (construite pentru liniile ferate înguste). Vor fi prezentate în cele ce urmează o serie de exemple de valorificare sau propuneri de valorizare a elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial la nivelul ţării.


Bucureşti Istoria municipiului Bucureşti se reflectă în


bogăţia de construcţii rămase, ce reprezintă stiluri arhitectonice variate şi având un rol esenţial în conservarea identităţii urbane. Vechile construcţii din Bucureşti care au dăinuit de-a lungul secolelor, mărturii ale evoluţiei în timp a tehnicii şi activităţii industriale din zonă, merită a fi incluse într-un patrimoniu destinat clădirilor industriale şi oricăror alte construcţii în interiorul cărora s-au desfăşurat sau se mai desfăşoară activităţi de producţie sau de alt tip, dar în strânsă legătură cu aspectul tehnic. O etapă importantă în stabilirea unui astfel de


Fig. 2. Detaliu din interiorul Muzeului C.F.R. Bucureşti


patrimoniu este analiza monumentelor istorice identificate în 2004. Pe lista monumentelor istorice bucureştene realizată în 2004 de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice ce aparține


Ministerului Culturii şi Cultelor, se încadrează un număr total de 17 clădiri de patrimoniu industrial, la care se pot adăuga 8 construcţii pentru transporturi şi infrastructuri, respectiv gări şi garaje, inclusiv vechi hale comerciale care pot avea legătură cu activităţile de producţie. Cea mai mare parte a clădirilor industriale bucureştene, considerate monumente istorice, nu mai


desfăşoară activităţi productive. Dacă unele dintre acestea şi-au închis porţile de câteva decenii bune, altele s-au zbătut până acum câţiva ani pentru a se menţine într-o piaţă aflată sub greutatea globalizării avansate, rezultatul fiind însă închiderea acestora după 2000. Patrimoniul tehnic şi industrial din Bucureşti reprezentat de clădirile catalogate drept monumente


istorice este compus din unităţi de producţie reprezentative pentru industria capitalei, fiind specializate atât în industria grea (de exemplu, Halele Uzinei Malaxa, Fabrica de ţevi Republica sau Uzinele Timpuri Noi), dar şi în industria uşoară şi alimentară (Fabrica de ţesături 7 Noiembrie, Întreprinderea de mătase Select, Fabrica de bere Luther, Fabrica de pâine Plevnei, Fabrica de bere Bragadiru, Fabrica de ţigarete Belvedere şi Moara lui Assan). Este vorba de spaţii de producţie ce datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul


secolului al XX-lea, cu rol în dezvoltarea şi impunerea industriei bucureştene pe plan naţional, dar care, din păcate, au fost abandonate sau supuse unor procese de distrugere rapidă.


49


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112