ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


recomandă completarea metodei cu un alt demers procedural deosebit de eficient, respectiv metoda L. F. A. (Logical Framework Analysis). Elaborarea cadrului logic de analiză ca şi completare a Analizei SWOT constituie o abordare completă şi complexă ce oferă soluţii viabile de optimizare spaţială. În ceea ce priveşte investigarea şi evaluarea procesului de regenerare urbană, ca o consecinţă directă a demersurilor restructurante, Hall (2007, p. 59), propune o altă metodă utilă. Este vorba de elaborarea cadrului de analiză pentru regenerarea urbană în care se evidenţiază, prin cercetări sistematice de detaliu, problemele spaţiului urban luat în studiu, contextele politice aferente, sursele de finanţare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare, natura, formele şi impactul procesului de regenerare asupra comunităţii locale. Cu rol de orientare în elaborarea deciziilor de optimizare spaţială de către autorităţile locale, utilizarea metodei choremice se dovedeşte deosebit de eficientă. Mijlocită de analize spaţiale concrete, metoda, ca model grafic reprezentativ, se doreşte un instrument relativ tehnic ce oferă o serie de informaţii pertinente cu privire la caracteristicile fundamentale ale unui spaţiu. Construcţia corectă a modelului choremic reprezintă o cerinţă fundamentală, care asigură nu numai succesul utilizării sale de către autorităţi în demersurile ulterioare de planificare urbană ci şi eficienţă pentru alte analize de detaliu. Utilizarea Sistemelor Geografice Informatizate (GIS) constituie un alt complex metodologic,


care permite realizarea unor cercetări concrete de la nivel global (întregul spaţiu luat în studiu) până la cele mai detaliate secvenţe spaţiale. Folosind date dintre cele mai diverse (din documente statistice, din planuri de amenajare urbană, din observaţii succesive pe teren, din cartări pe teren etc), metoda mijloceşte analizele spaţiale, care sunt deosebit de relevante în investigarea dinamicii unor componente şi structuri ale spaţiului urban. Modelele grafice rezultate din utilizarea Sistemelor Geografice Informatizate permit individualizarea situaţiilor existente în teren, distribuţia spaţială a unor componente dar şi variaţiile, diferenţierile, contrastele şi dezechilibrele teritoriale. Rezultatele abordării de acest fel pot fi utilizate cu succes de către autorităţi în demersurile actuale şi viitoare de planificare urbană dar şi a strategiilor de dezvoltare în spiritul sustenabilităţii urbane. Intersecţia şi cumularea metodelor semnalate asigură succesul şi viabilitatea analizei întreprinse


asupra procesului de restructurare urbană evidenţiind valenţele de ordin calitativ şi cantitativ al acestuia. De asemenea, complexul metodologic este eficient pentru explicarea dinamicii unor componente ale spaţiului urban, pentru înţelegerea cauzală a comportamentelor oraşului sub impulsul noilor condiţii ale economiei de piaţă şi pentru cuantificarea şi evaluarea transformărilor produse. În egală măsură, rezultatele obţinute în urma aplicării metodologiei semnalate constituie un punct de plecare şi un mod de acţiune fundamentat ştiinţific pentru asigurarea şi antrenarea unor evoluţii şi dinamici spaţiale conforme cu solicitările comunităţilor umane dar şi cu durabilitatea oraşului sau a sistemelor de aşezări.


Concluzii Restructurarea urbană este un proces complex, care a acţionat în mod direct sub raport spaţial,


structural şi funcţional, asupra comunităţilor umane, în general, şi al aşezărilor, în special, de fiecare dată când acestea au trecut de la un sistem economic şi politic la altul. Este un proces particular perioadelor de tranziţie dar şi celor în care mecanismele politice, economice, sociale şi culturale doresc reorganizarea şi racordarea unor structuri la noi condiţii de dezvoltare socială şi economică. Procesul este guvernat de o serie de legităţi, norme şi valori specifice curentelor politice şi economice şi acţionează de obicei de la nivel global la niveluri ierarhice inferioare. În formele sale de manifestare cele mai complexe, restructurarea s-a făcut resimţită după cel de-al Doilea Război Mondial în cadrul statelor din societăţile avansate. Europa de Vest a comportat o dinamică semnificativă din această perspectivă, pentru ca partea central-estică a continentului să se confrunte cu noile provocări restructurante după căderea sistemului


81


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112