PATRIMONIUL TEHNIC ŞI INDUSTRIAL DIN ROMÂNIA. VALORIFICARE, RISCURI ŞI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE
Lector univ.dr. Andreea Loreta CERCLEUX*), cercet.şt.dr. Cristina Florentina MERCIU*)
*) Universitatea din Bucureşti - Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale, 030018, Bd. Regina Elisabeta nr.4-12, Bucureşti. E-mail:
loretacepoiu@yahoo.com,
krysten1009@yahoo.com
Technical and industrial heritage in Romania. Capitalization, risks and prospects of
development. The industrial changes require today for the post industrial production areas other economic opportunities, as a consequence of the various processes development: de-industrialization, industrial relocation, etc. For some of these areas, the changes in terms of functions are carried out in accordance with their status as a historic monument on the list of national industrial heritage. The present Romanian and EU legislation establish the conditions to be met during rehabilitation activities, storage or reuse of old enterprises or other constructions representing significant proofs of technical and production activities and which have been the basis of socio-economic evolutions and which now belong to the technical and industrial heritage. The three case studies presented in the article below (Bucharest, Moldova, Petrosani Depression) describe the present situation of technical and industrial heritage in Romania, offering directions to follow, taking into account the European success examples in this field and emphasize the importance of territorial identity maintained over time, thanks as well to technical and industrial values.
Key-words: technical and industrial heritage, conservation, reuse, musealization, industrial archeology, Romania Introducere Mondializarea impune reinventarea oraşelor, din centre industriale în centre culturale. Relocalizările
industriale, efecte ale fenomenului mondializării, presupun noi specializări pentru spaţiile eliberate, conjugate adeseori cu activităţi istorico-culturale. Iniţiativele urbaniştilor de redescoperire a oraşelor au implicaţii uneori negative în plan social, conducând la o non-apreciere a noilor amenajări din partea populaţiei sărace. La nivelul multor oraşe se remarcă rolul pe care începe să îl joace cultura în dezvoltarea acestora,
redescoperirea unor vechi cartiere din zona centrală presupunând conservarea clădirilor istorice, reîntoacerea la artizanatul tradiţional în scopul ameliorării potenţialului turistic urban şi la fenomene de gentrificare. Această revalorizare a urbanului are la bază exploatarea creativităţii plecând de la principiul conform căruia cultura reprezintă motorul de creştere a locurilor de muncă, autorităţile locale orientând investiţiile către industriile creatoare şi, în final, contribuind la ameliorarea calităţii vieţii. Cu siguranţă, la nivelul Uniunii Europene acest tip de transformare urbană este caracteristic în
general oraşelor din vechile state membre, cu tendinţe de preluare a acestui model de dezvoltare şi la nivelul noilor oraşe-metropolă în tranziţie. Plecând de la analiza modelului american (New-York, începând cu anii 1970), de la exemplele europene recente de reuşită (Glasgow sau Barcelona)1)
, municipalităţile
oraşelor est-europene pot implementa diverse programe de reconversie a spaţiilor industriale oferindu-le destinaţii culturale, istorice, comerciale sau religioase (așa cum se întâmplă în Marea Britanie, de exemplu). Interfeţele care acţionează în cadrul diferitelor instituţii asupra sensibilizării indivizilor pentru
1) Rapport sur L’état des villes dans le monde, 2004 45
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112