ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010
judeţul Szabolcs: români 1-2%, unguri peste 50%; judeţul Sălaj: români 50-60%, unguri 20-30% judeţul Maramureş: români 20-30%, unguri 5-6%.
Faptul că ungurii alcătuiau un bloc etnic compact numai în centrul Câmpiei Tisei este confirmat şi în
studiul geografic al lui K. Szàsz din 1865. Potrivit acestuia, populaţia românească era majoritară în Ardeal şi Banat, în judeţele Arad, Timiş şi Caraş dar şi în aşa-numitele „Partium” [4] (comitatele Chioar, Crasna, Solnocul de Mijloc şi Zărand).
Tabel 2 Judeţul
Maramureş Satu Mare
Ugocia
Szabolcs Bihor Békés
Csanàd Arad Timiş
Torontal Caraş
Ţinutul Grâniceresc
Structura etnică a zonei de graniţă româno-maghiară la 1865 Total
Români
177 000 248 000
50 000
221 000 500 000 155 000 75 000
240 000 320 000 350 000 219 000 26 000
57 000 72 000
8 000 *
200 000 9 000
45 000
180 000 195 000 62 000
195 000 10 000
Maghiari 13 000
145 000 21 000
186 000 290 000 96 000 20 000 36 000 6 000
55 000 * -
Germani 7 000
16 000 1 000 * -
4 000 *
18 000 94 000 88 000 *
27 000
Ruteni 80 000 4 000
19 000 * - - - - - - - -
Slovaci *
1 000 *
16 000 -
46 000 * * - -
* *
Evrei
1 000 9 000
2 000
11 000 7 000 * * * - -
* -
Alţii
- -
- - - - - -
14 000
124 000 *
85 000 * prezenţă în număr redus: în jud. Torontal: bulgari – 10 000, francezi – 6 000, restul greci şi evrei;
în jud. Arad: minoritate greacă; în Ţinutul Grăniceresc: minoritate croată. Sursa: Szásk, K. (1865), Magyarország földeiràza, Pest, p. 107, 109, 111, 113, 117, 119, 122, 124, 126,
128, 163. În harta lui H. Klipert, apărută în 1869, limita blocului etnic românesc pornea de la localitatea Visk din
preajma Tisei, de unde înainta spre sud-vest şi vest, trecând prin oraşele Satu Mare, Carei şi Oradea, de unde se îndreapta spre vest, până aproape de localitatea Komàdi din Ungaria, apoi către sud-vest până la Salonta şi Gyula şi spre sud, până la vest de Arad. Recensământul de la 1870 confirmă atât caracterul eterogen al populaţiei Ungariei cât şi faptul că ungurii alcătuiau un bloc etnic compact numai în centrul ţării, fiind înconjuraţi de jur împrejur de alte naţionalităţi. Colonizările, ca şi politica concertată de a deznaţionaliza a românii, la care s-au adăugat tentativele
sistematice de falsificare a datelor cuprinse în recensămintele maghiare efectuate după această dată, pornind de la interpretări pe baza principiului limbii materne, au condus la o creştere artificială a ponderii populaţiei maghiare, încercând să se creeze impresia unei Ungarii omogene din punct de vedere etnic. Chiar şi aşa însă, blocul etnic românesc exercita o puternică presiune de împingere spre vest, asupra celui unguresc, fapt recunoscut şi într-o lucrare apărută în Ungaria la 1884. Astfel, pe baza datelor
59
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112