This page contains a Flash digital edition of a book.
ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


pol, arie centrală, periferie, zonă de interferenţă, disparităţi regionale, peisaj natural, peisaj cultural, geografie regională. În regionarea Europei, profesorii americani s-au bazat, în mod concret, pe proximitatea statelor si


similaritatea environmentală, pe asocieri istorice şi congruenţe culturale, pe paralele sociale şi legături economice vechi. Aplicând conceptele şi criteriile enunţate, ei au delimitat în Europa (determinată, precum am văzut,


ca domeniu), cinci regiuni geografice: Europa Vestică (Germania, Franţa, Benelux, Statele alpine), Insulele Britanice (Marea Britanie, Republica Irlanda), Europa Nordică, Europa Mediteraneană (Italia, Spania, Portugalia, Grecia şi Cipru), Europa Estică (ţările cu ieşire la Marea Baltică şi Belarus, ţările localizate în centru, ţările cu ieşire la Marea Neagră, ţările cu ieşire la Marea Adriatică). România este încadrată, aşadar, în Europa Estică, în grupul ţărilor cu ieşire – directă sau indirectă – la Marea Neagră, alături de Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria.


România şi românii în tratatul „Geography. Realms, Regions and Concepts” (Blij, Muller)


România, ţară inclusă în Europa Estică. În opinia autorilor, regiunea Europa Estică se extinde din


Europa Centrală şi Peninsula Balcanică până la frontiera cu Rusia, cuprinzând fostele ţări socialiste din centrul Europei (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România), ţările derivate din ex-Iugoslavia, Albania, Bulgaria şi ţări rezultate după descompunerea U.R.S.S. (ţările baltice, Belarus, Ucraina, Republica Moldova) (Fig.1-23, pag.96)(Fig.1). Delimitarea acestei regiuni o considerăm însă mult prea artificială, cu generalizări care fac să


uniformizeze realitatea mult mai complexă a acestui spaţiu european. Astfel, limita estică a Europei Estice, trasată pe frontiera ţărilor baltice, Belarusului şi Ucrainei cu Rusia, este incorectă din punct de vedere geografic, istoric şi cultural, făcându-se, în mod voit, abstracţie de limita răsăriteană reală a Europei Estice, care este limita dintre Europa şi Asia (Munţii Ural). Aceasta poate fi admisă cel mult ca o limită geopolitică, promovată de strategii americani, contrazisă şi aceasta de evoluţiile politice din zonă: Belarus şi Ucraina au rămas în continuare în sfera de influenţă a Rusiei, aparţinând spaţiului geopolitic şi economic al C.S.I. Mai detaliat, ar fi corectă includerea Belarusului şi Ucrainei la Europa Estică (delimitată după normele geografice europene), alături de Rusia europeană, prin trăsături geografice, geopolitice, istorice, culturale asemănătoare sau comune etc. Apoi, mai adecvată este încadrarea ţărilor baltice la Europa Nordică. De asemenea, ţările rezultate din ex-Iugoslavia, Bulgaria şi Albania nu pot fi ataşate la Europa Estică (aşa cum găsim în acest manual), argumentele fiind de necontestat. Aceste ţări aparţin, prin condiţiile geografice, contextul istoric şi cultural, Peninsulei Balcanice, respectiv Europei Sudice (cum este delimitată ca regiune în sistemul european). În concluzie, modul de regionare a continentului european de către cei doi geografi americani îl


considerăm ca un punct de vedere propriu, bazat în special pe criterii geopolitice şi economice, ceea ce s-a materializat în configurarea unor regiuni diferite faţă de cele consacrate în literatura europeană, atât prin aria de cuprindere şi limite, cât şi prin descriere (cazul Europei Vestice, cazul Europei Estice, absenţa Europei Centrale, cazul Ţărilor Alpine, cazul Rusiei etc.). Considerăm regionarea continentului nostru de către geografii europeni ca fiind corectă şi


operaţională, bazată pe cunoaşterea mai detaliată şi mai exactă a realităţii, adică pe înţelegerea diferenţelor regionale şi naţionale şi evitarea generalizărilor la scări prea mari. Individualitatea geografică a României este creionată în manualul din anul 2002 prin următoarele


trăsături: 39


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112