Radu SĂGEATĂ - Evoluţia frontierei etnice şi politice româno-maghiare [5] Politica de deznaţionalizare a românilor întreprinsă de statul maghiar a început în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, până la Marea Unire şi s-a concretizat mai ales colonizări (îndeosebi în marile oraşe), în deznaţionalizarea prin intermediul bisericii, şcolii şi administraţiei (Manciulea Şt., op. cit., p. 47, 77). [6] In acest sens, Lordul Balfour a declarat în şedinţa Camerei Comunelor din 12 februarie 1920, că
frontiera dintre România şi Ungaria a fost fixată de comisia experţilor puterilor principale aliate şi asociate „în urma unor cercetări amănunţite şi bine cugetate şi cu dorinţa sinceră de a crea o frontieră justă pentru toate părţile” (Parlamentary Debats House of Commons, Vol. 125, No. 3 din 13 februarie 1920, citat de Seişanu, 2000, p. 169). [7] De Martonne, Emm. (1921), Noua Românie în noua Europă, Conferinţă ţinută la Societatea Regală
Română de Geografie, prezidată de M.S. regele Ferdinad şi Alteţa Sa Regală prinţul moştenitor Carol. [8] La nivelul anului 1940. După ziarele „Tribuna” din 2 aprilie 1941 şi „Ardealul” din 29 octombrie
1944.
[9] Conform ziarului „Gazeta de Turda”, din 16 martie 1941. [10] După Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940-octombrie 1944), Ed.
Politică, Bucureşti, 1985, p. 76-77. [11] Arhiva M.A.E., fond Transilvania, 1940-1944, vol. 362, f. 39-44, preluată după Teroarea horthysto-
fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940-octombrie 1944), p. 45. [12] Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dosar nr. 272/1942, f. 115. [13] Ibidem, pp. 119-120, preluat din Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie
1940-octombrie 1944), p. 101. Bibliografie
Balogh, P. (1902), A népfajok Magyarországon, Budapest, p. 933-935. Bel, M. (1779), Compendium Hungaricae Geographicum notitias Hungaricae novae-historico geographice,
p. 214 (Bereg), p. 311 (Ugocea), p. 281 (Békés), p. 284 (Bihor), p. 259, 265, 313 (Maramureş). Ciobanu, N. (2008), Evoluţia geopolitică a frontierelor României, Edit. Centrului Tehnic Editorial al
Armatei, Bucureşti. Csaplovics, J. V. (1821), Archiv des Königreichs Ungarn, Wien, p. 396-399. Csaplovics, J. V. (1829), Gemälde von Ungarn, Petch, vol. I, p. 204-205, p. 207. Czörning, K. (1857), Etnographie der Ostreichischen Monarchie, Wien, vol. I, p. 65, 67-68. Deică, P. (1999), Preocupări geopolitice actuale ale geografilor maghiari, Revista Română de Geografie
Politică, I, 1, Oradea, p. 36-43. Fényes, E. (1842), Magyarország statisztikája, Pest, vol. I, p. 60, 63-64, 76. Ficker, A. (1860), Bevölkerung der Osterreichischen Monarchie, Gotha, p. 43-44. Grünwald, B. (1876), Közigazgatásunk és a szabadság, Budapest, p. 7. Gottlieb Windisch, K. (1780), Geografie des Königreichs Ungarn, Pressburg, II, p. 221 (Banatul
Timişan), p. 137, 143 (Ugocea), p. 148 (Szabolcs), p. 148, 188, 199 (Békés), p. 213 (Csanád). Heufler, L. (1854-56), Ostereich und seine Kronländer, Wien, vol. III, p. 17-19, p. 92. Hunfalvyi, P. (1876), Magyaroszág etnográphiája, Budapest, p. 415. Kautz, G. (1855), Az ausztriai birodalom statisztikája, Pest, p. 21, 75, 78-79, 80. Kelemen, Sándor (1946), Az erdélyi helyzet (Situaţia din Ardeal), Budapest, p. 12-13. Keleti, K. (1873), Skizze der Landeskunde Ungarns, Budapest, p. 77-78.
64
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112