Andreea Loreta CERCLEUX, Cristina Florentina MERCIU - Patrimoniul tehnic şi industrial din România.....
concretizate prin iniţierea acţiunii de amenajare a minei Aninoasa ca muzeu de arheologie industrială. Construirea muzeului a fost precedată de realizarea unui studiu de fezabilitate care a indicat oportunităţile de ordin cultural, social și economic. Deşi studiul de fezabilitate a fost finalizat la scurt timp după ce mina a fost închisă, atragerea unor fonduri nerambursabile, care să acopere cheltuielile de construire a muzeului, a prelungit începerea acţiunii de valorificare a elementelor de arheologie industrială. Obţinerea primei tranşe a fondului nerambursabil oferit de Banca Mondială a asigurat începerea lucrărilor de amenajare a muzeului. Amenajarea muzeului se preconizează a se încheia în vara anului 2011, rezultând astfel posibilitatea de înscriere a muzeului în circuitul turistic. Această acţiune ar reprezenta un element deosebit de favorabil pentru Depresiunea Petroşani deoarece se constituie ca o a doua deschidere spre turism, după prima încercare reuşită de valorificare a potenţialului schiabil din zona montană care mărgineşte depresiunea, materializată prin omologarea staţiunilor Parâng (Petroşani) şi Straja (Lupeni) (Iancu 2010). Deşi Depresiunea Petroşani reprezintă o zonă cu un potenţial turistic bogat şi diversificat (elemente
de potenţial natural, atracţii turistice culturale), în ultimii zece ani, de când zona traversează o perioadă de declin economic, acţiuni de dinamizare a economiei locale au fost iniţiate pe linia dezvoltării turismului, întreprinse în cea mai mare parte din iniţiativă privată (crearea infrastructurii necesare desfăşurării turimului de iarnă). În această perioadă depresiunea a avut, din punct de vedere juridic, statutul de zonă defavorizată, administaţiile locale ale localităţilor din cadrul depresiunii intervenind lacunar în conturarea oportunităţilor de dezvoltare a turismului. Crearea muzeului de arheologie industirală de la Aninoasa are rolul de a evidenţia perspectivele
multiple de valorificare a potenţialului turistic al depresiunii, o atenţie deosebită trebuind să fie acordată valenţelor culturale ale elementelor de arheologie industrială (Iancu, 2010). Propunerea de amenajare a fostei mine în muzeu al tehnicii miniere aparţine primăriei Aninoasa. Activitatea minieră neîntreruptă de aproape 200 de ani din cadrul bazinului carbonifer Petroşani este
factorul care a favorizat apariţia patrimoniului industrial-minier şi care impune totodată conservarea acestuia. Minele din Valea Jiului superior reprezintă un adevărat sistem unitar, care ar putea fi amenajate turistic prin crearea unei reţele de ecomuzee (Iancu și Stoica, 2010).
Patrimoniul industrial între conservare şi distrugere La nivelul României procesul de valorificare a elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial devine
tot mai greoi datorită dificultăţii în gestionarea proprietăţii unităţilor industriale, care în urma privatizării au intrat în posesia unor investitori, ce se opun acţiunilor de conservare şi valorizare a acestora. Deoarece interesele economice primează, numeroase unităţi economice, mai ales cele care se
remarcă printr-o valoare culturală sau o vechime considerabilă, pot deveni „atractive” pentru investitori deoarece sunt situate în locaţii favorabile în cadrul unui oraş şi/sau ocupă spaţii vaste. Aceste elemente reprezintă reale motivaţii care atrag investitorii pentru a reda clădirilor industriale o reutilizare profitabilă. Problema nu este reprezentată de schimbarea destinaţiei iniţiale a clădirilor, ci de respectarea valorii istorice, viabilitatea economică a noii forme de utilizare și relaţionarea oportunităţii de reutilizare în acord cu necesităţile populaţiei locale. Se poate aminti ca un exemplu în acest sens fabrica Timpuri Noi fondată în 1864 (cunoscută sub
denumirea de uzinele Lemaître), una dintre cele mai reprezentative unităţi de producţie în domeniul construcţiilor de maşini din ţară (Cepoiu 2009). Spaţiile industriale sunt în curs de demolare, terenul pe care se află fabrica fiind achiziționat de către un investitor străin cu scopul de a dezvolta spaţii cu destinaţii mixte (rezidenţiale, de birouri şi de retail).
52
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112