ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010 Activitățile de producție ale unității industriale Timpuri Noi sunt în curs de delocalizare în noile spaţii
amenajate la Jilava. În același timp, clădirile din incinta vechiului sediu al uzinei metalurgice și aflate pe lista monumentelor istorice bucureştene sunt protejate în acest proces al demolării, necunoscându-se însă deocamdată destinația ulterioară a acestora. De regulă, în multe cazuri acţiunea de reutilizare a vechilor spaţii industriale este o temă
controversată ca urmare a determinării corectitudinii deciziilor de reutilizare, determinări analizate din diferite puncte de vedere (cultural, economic, istoric, etic). O reutilizare de calitate a patrimoniului industrial trebuie să devină o alternativă a acţiunii de distrugere a acestuia. Una din explicaţiile pe care am putea-o da situaţiei actuale cu care se confruntă patrimoniul tehnic şi
industrial din București este neaccesarea sau accesarea redusă a fondurilor europene nerambursabile destinate restaurării unor clădiri incluse pe lista monumentelor istorice. Totodată, comparabil cu alte state europene, caracterizate printr-o cultură în spiritul protejării valorilor trecutului industrial, lipsa unei educaţii pentru ocrotirea patrimoniului naţional reprezintă o altă explicaţie a pasivităţii faţă de distrugerea sau degradarea treptată a unor potenţiale obiective ale turismului industrial.
Concluzii În multe zone, la nivel european şi mondial, unităţile cu tradiţie industrială au fost reconvertite în
destinaţii turistice culturale de o mare atractivitate. La nivelul României sunt numeroase areale, care prezintă un potenţial remarcabil de patrimoniu
industrial, dar care fie din dezinteresul administraţiilor locale privind conservarea şi reutilizarea unităţilor economice închise, fie din cauza limitărilor de ordin birocratic sau legislativ pentru aplicarea unor proiecte de valorificare, au un patrimoniu industrial slab valorificat şi promovat. Zonele industriale din ţara noastră se caracterizează prin atribute de unicitate (vechime, valoare
tehnologică, varietate a tipurilor de elemente de arheologie industrială), multe dintre ele încorporând şi valoare estetică evidenţiindu-se prin elemente de arhitectură remarcabilă. Această realitate ilustrează creativitatea omului reflectată într-o cultură locală bogată şi care conferă teritoriului o identitate proprie. Distrugerea prin demolare sau abandon a elementelor de patrimoniu industrial ar reprezenta o
pierdere însemnată a patrimoniului cultural naţional. Se impune ca în viitor pe harta României să fie reprezentate mai multe exemple de valorizare a
elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial şi care să presupună o bună colaborare între specialiştii din domeniu şi autorităţile locale şi/sau regionale.
*********** Acest studiu a fost finanţat de grantul strategic POSDRU /89/1.5/S/58852, Proiectul “Programul
postdoctoral pentru formare cercetători în ştiinţe” cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Bibliografie Bruyelle, P. (1984), L'Usine dans la ville, Journées de la Commission de géographie industrielle,
Annales de Géographie, Année 1984, Volume 93, Numéro 517, p. 400 – 402,
http://www.persee.fr. Cepoiu, Andreea-Loreta (2009), Rolul activităţilor industriale în dezvoltarea aşezărilor din spaţiul
metropolitan al Bucureştilor, Editura Universitară, Bucureşti. 53
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102 |
Page 103 |
Page 104 |
Page 105 |
Page 106 |
Page 107 |
Page 108 |
Page 109 |
Page 110 |
Page 111 |
Page 112