Ioan MĂRCULEŢ, Cătălina MĂRCULEŢ - Riscul geomorfologic şi riscul climatic în Culoarul Aiud - Sebeş Alunecările profunde (circa 8 % din suprafaţa versanţilor) – sub formă de valuri, trepte şi grueţi (în


Culoarul Teiuşului şi în Depresiunea Alba Iulia – Sebeş; fig. 1) – afectează substratul geologic pe grosimi mari, cuprinse, în general, între 2 şi 5 m şi sunt în mare parte fixate. Prezintă râpe de desprindere bine evidenţiate, cu înălţimi de 2-5 m. Adesea, din cauza substratului nisipos, sunt asociate cu alunecări superficiale şi alunecări curgătoare. Alunecările curgătoare se produc prin înmuierea puternică a formaţiunilor argiloase şi marnoase, fiind mai active în arealele localităţilor Totoi şi Drâmbar. Surpările au loc izolat, numai pe râpele de desprindere ale alunecărilor de teren şi în malurile


ravenelor şi Mureşului. Materialele căzute la baza cornişelor creează o serie de discontinuităţi pe terenurile înierbate. Procesele fluviatile au loc permanent în albia minoră a Mureşului, aici putându-se separa: a)


sectoare unde predomină eroziunea laterală şi transportul şi b) sectoare în care predomină acumularea. În cazul primei categorii sunt foarte intense prăbuşirile malurilor, iar în a doua, formarea reniilor.


Riscul geomorfologic Riscul geomorfologic, prezent tot mai mult în literatura de specialitate din România (Coteţ 1978;


Bălteanu şi colab. 1989; Sandu 1993; Grecu 1997; Irimuş 2002 ş.a.), se referă la „ansamblul de ameninţări la resursele umane care vin din instabilitatea caracteristicilor de suprafaţă ale Pământului“ (Gares. şi colab. 1994, citaţi de Grecu 1997). Utilizând ca model Harta de risc geomorfologic a Culoarului depresionar Apold-Sibiu (Sandu, 1993), în


regiunea analizată, datele analitice, frecvenţa şi intensitatea proceselor geomorfologice actuale au permis identificarea a cinci tipuri de risc geomorfologic, grupate în trei clase (Fig. 2). Pentru realizarea hărţii de risc geomorfologic a fost utilizată metoda suprapunerilor în sistem GIS a următoarelor hărţi: geologică, geodeclivităţii, expoziţiei versanţilor, utilizării terenurilor, solurilor şi proceselor de modelare actuală. Pe aceasta au fost evidenţiate: 1. Arealele cu risc geomorfologic mare (circa 15% din întreg teritoriul studiat) se caracterizează printr-un potenţial morfodinamic ridicat generat de suprafeţele cu pante de peste 20o


. Sunt în general


terenuri vulnerabile, care necesită lucrări antierozionale. În această categorie sunt incluşi: a) versanţii cu risc mare de declanşare a alunecărilor de teren şi a proceselor de ravenare, cum sunt cei ai dealurilor Cisteiului, Scaun şi Gorganu (fig. 2); b) versanţii cu risc mare cauzat de procesele de ravenare şi de eroziunea în suprafaţă ai bazinetelor torenţiale de la nord de Teiuş, Stremţ etc. 2. Suprafeţele cu risc geomorfologic moderat (aproximativ 30%) sunt reprezentate de versanţii cu şi 20o


pante cuprinse între 15o şi unde sunt active alunecările superficiale şi procesele de eroziune lineară.


În carul lor se disting două situaţii: a) versanţii cu risc moderat de declanşare a alunecărilor de teren şi a proceselor de ravenare, cum sunt la sud de Oiejdea şi la nord de Căpud; b) versanţi cu risc mediu cauzat de procesele de ravenare şi de eroziunea în suprafaţă, mai extinşi în extremităţile estică şi vestică, la contactul cu Dealurile Lopadei şi Dealurile Aiudului.


Riscuri climatice Evidenţierea principalelor fenomene de risc climatic se înscrie în preocupările actuale ale


cercetărilor climatologice şi nu numai, de cunoaştere şi reducere a impactului evenimentelor naturale extreme. Metodologia abordării riscurilor climatice, a fost bine pusă în evidenţă în literatura de specialitate, de


Octavia Bogdan (1992, 2004) şi de Octavia Bogdan şi Elena Niculescu în Riscurile climatice din România 88


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112