Ioan MĂRCULEŢ, Cătălina MĂRCULEŢ - Riscul geomorfologic şi riscul climatic în Culoarul Aiud - Sebeş


(1999). Conform autoarei, riscurile climatice sunt clasificate după mai multe criterii, „în raport cu aria ocupată, intensitatea, ritmul de producere etc., criterii care pot fi luate în considerare singular sau asociat“ (Bogdan Octavia 2004). Conform dicţionarului explicativ al limbii române termenul de risc, provenit din limba franceză,


defineşte „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a înfrunta un necaz, de a suporta o pagubă, un pericol posibil“. Fenomenele climatice extreme care pot avea consecinţe grave asupra mediului şi societăţii,


producând pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, constituie riscuri climatice, întrucât fac parte din regimul climatic respectiv şi sunt oricând posibile, aşteptate (Bogdan Octavia, Niculescu Elena 1999). Abordând subiectul fenomenelor climatice care se produc în Culoarul Aiud – Sebeş, studiul a


surprins specificul regional de manifestare al fenomenelor şi în ce măsură acestea pot prezenta aspecte de risc, constituindu-se în riscuri climatice. Aşezarea la adăpostul Munţilor Apuseni şi traversarea sa de râul Mureş, alături de neuniformitatea


morfologică, imprimă culoarului studiat un caracter climatic aparte, marcat de manifestarea foehnului. Regimul temperaturii aerului, pe fondul interferenţelor dintre aerul polar şi cel tropical resimţite


pe teritoriul României şi al deschiderii culoarului Mureşului faţă de alternanţa circulaţiei maselor de aer oceanice şi continentale, înregistrează variaţii termice moderate de la un an la altul, însă destul de evidente, relevând şi o tendinţă clară de creştere a temperaturii în ultimii ani. O imagine mai aproape de realitate a variaţiilor de temperatură care pot să apară ne oferă regimul


temperaturilor zilnice care ating uneori valori extreme, constituindu-se în riscuri climatice prin efectele negative asupra mediului şi activităţilor umane. Extremele termice negative, asociate valurilor de frig, favorizate de forma de culoar depresionar prin


cantonarea aerului rece pe fundul văii Mureşului, au reprezentat răciri masive ( -30°C) la toate staţiile


meteorologice din regiunea studiată şi s-au înregistrat în luna ianuarie, minima absolută regională fiind de -33.9°C, produsă în 24.I.1963 la Sebeş. Extremele termice pozitive, asociate valurilor de căldură, sunt datorate tot formei de culoar


depresionar care favorizează pătrunderea aerului fierbinte tropical şi, ulterior, intensificarea locală a încălzirilor prin insolaţie şi efecte foehnale Maximele absolute produse în ultimul secol au atins 42.5°C în 16 august 1952, la Alba Iulia şi 41.5°C în 4 iulie 1950, la Sebeş, reprezentând singularităţi nu doar pentru Culoarul Aiud – Sebeş, dar şi pentru întreaga Depresiune a Transilvaniei. Oscilaţiile bruşte pozitive sau negative sunt cauzate de circulaţia maselor de aer cu caractere


termice diferite care se succed uneori foarte rapid, valorile minime şi maxime pentru temperaturile medii zilnice indicând probabilitatea de apariţie a unor abateri foarte accentuate de la o zi la alta. Variaţiile interdiurne pozitive ating 15.3°C, iar cele negative -15.6°C, riscul acestor salturi bruşte atingând maxime iarna, dar având valori importante şi în restul anului. Şi amplitudinile zilnice evidenţiază producerea unor diferenţe termice exacerbate de până la 20-28°C care constituie cele mai importante riscuri termice de această natură, îndeosebi în sectoarele de vale, expuse contrastelor termice pronunţate zi - noapte, versanţii superiori şi culmile având contraste termice moderate. Frecvenţa producerii temperaturilor minime negative, importante prin impactul pe care îl pot avea


asupra unor culturi agricole, asupra altor activităţi economice şi sănătăţii populaţiei, reflectă că riscul reprezentat de apariţia acestora în afara intervalului specific de iarnă, este mai mare toamna decât primăvara. Deşi sunt fenomene de scurtă durată, fenomenele de îngheţ au efecte negative asupra plantelor


producând, uneori, chiar suprimarea lor. Cele mai periculoase îngheţuri sunt cele care se produc în afara sezonului de iarnă, adică în anotimpurile de tranziţie (primăvara şi toamna). Unele plante, în special


90


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112