medic
ro
disconfort, deşi creşterea pH-ului es- 1. enkephalinele - implicate în controlul n hipersensibilitatea viscerală: există
ofagian nu se documentează întot- durerii, motilitatea digestivă, compor- un prag redus pentru durere al neuro-
deauna; reciproc, tulburările de tranzit tament alimentar, imunitate; receptorilor viscerali;
intestinal influenţează centrii nervoşi cu 2. CCK - rol în motilitate şi saţietate; im- n dereglări ale axului cerebrovascular;
rol în modularea afectivităţii (locus coe- plicat în bulimia nervoasă; n anomalii ale căilor opioide care
ruleus). 3. receptorii serotoninici - implicaţi în tul- modulează durerea la nivelul sub-
burările digestive funcţionale, migrenă, stanţei cenuşii periaqeductale şi a
2. Factori psihoimunologici alcoolism, tulburări timice etc.; nucleului rafeului mare; există chiar
Sunt incomplet înţeleşi la ora actuală, 4. neuropeptidele (endorfinele, VIP) - rol dovezi ale implicării unui sistem al
dar incontestabili. Stresul influenţează în influenţarea componentelor psi- analgeziei mediat de endorfine, En-
funcţia imună via SNC. Este demonstrat hoafective (stress/emoţii) şi a fenome- dorphin-Mediated Analgesia System
că mastocitele din mucoasa digestivă nelor inflamator-imune gastrointesti- (EMAS), facilitat de serotonină şi po-
secretă un mediator imun (proteaza nale via receptori limfocitari; sibil noradrenalină.
II) ca răspuns la un stimul audiovizual; 5. oxidul nitric - interferează expresia Sindromul de intestin iritabil este o tul-
de asemenea, creşterea celulelor NK în unor protooncogene (c-fos) implicate burare motorie care se exprimă cli nic prin
melanomul malign este corelată cu o în producerea unor neuropeptide alterarea tranzitului intestinal, dureri ab-
mortalitate mai mică în grupurile cu te- (dinorfina) care reglează percepţia dominale şi absenţa oricărui proces pato-
rapie anti-stres. Prezenţa metastazelor somatică a senzaţiilor viscerale. logic organic detectabil. Deşi este definit pe
în cancerul colorectal este corelată criterii clinice, sindromul de intestin irita-
cu scorul de depresie (HAD), dar şi 4. Modul de percepere bil necesită excluderea unor boli organice
cu activarea imună (niveluri crescute
a bolii şi reacţia faţă
care să dea manifestări asemănătoare.
ale receptorului solubil alfa al IL2), Alterarea tranzitului intestinal dat ează
iar condiţionarea psihoimunologică a
de aceasta
din adolescenţă sau de la vârsta adultului
efectului terapeutic al unor substanţe Comportamentul pacientului este de- tânăr, având o evoluţie lent progresivă.
a fost demonstrată în lupusul murin pendent de norme socio-culturale, et- Sugestivă este alternanţa perioadelor de
pentru ciclofosfamidă. nografice sau religioase, personalitate, diaree şi constipaţie, cu predominanţa
istoricul psihoemoţional (abuz, agenţi oricăreia dintre ele. Frecvenţa şi aspectul
3. Axul cerebro-enteral stresanţi majori), grad de informare, apti- acestor manifestări sunt variabile de la
(„brain-gut axis“)
tudinea de comunicare. Rezultatele tera- un pacient la altul, dar fiecare caută să
peutice depind de factori obiectivi: (se- le explice amănunţit, fiind preocupat de
Reprezintă un ansamblu de căi neu- veritatea bolii, eficienţa terapiei), eficienţa ele. Constipaţia este la început episodică,
rale bidirecţionale care leagă centrii interacţiunii medic-bolnav, suportul fa- putând deveni greu tratabilă, cu scaune
cognitivi-emoţionali de centri neuro- milial/social, strategia diagnosticului şi tari, deshidratate, cu calibrul micşorat
endocrini, de sistemul nervos enteric tratamentului. sau fragmentate sub formă de scibale.
şi de cel imun. Pe aceste căi, informaţia Actualmente, se consideră că im plicarea Scaunele sunt în jur de trei pe săptămână,
extrinsecă sau enteroceptivă afectează stresului în patologia gastr en terologică cu dificultăţi în evacuare, chiar cu dureri.
funcţia gastrointestinală, iar stimulii vis- este documentată şi esen ţială în boala de Perioadele cu diaree survin nemotivat,
cerotopici influenţează comportamentul. reflux, dispepsia funcţională, sindromul scaunele având volum mic, cu evacuări
Funcţionalitatea axei cerebro-enterale se de intestin iritabil, este o componentă urgente dimineaţa sau după mese. Du-
realizează pe calea neurotransmiţătorilor patogenică secundară cu rol major în ul- rerile abdominale care preced mişcările
de tipul VIP, TRH, substanţa P, serotonina, cerul gastroduodenal şi boala inflamato- intestinale se ameliorează după defecaţie.
CCK, enkefaline, CGRP (calcitonin-gene rie colonică (Crohn/RCUH) şi constituie Diareea este uneori explozivă, deoarece
releated peptide). Aceştia nu au situs spe- factor de influenţare a rezultatelor tera- este formată dintr-un amestec de gaze
cific de acţiune; în raport cu locul în care peutice sau consecinţă a tratamentului şi materii fecale fluide, dar în general nu
se află, ei acţionează pe receptorii locali şi în neoplasmele digestive şi hepatitele depăşeşte trei scaune pe zi.
transferă informaţii cu efecte modulatorii cronice. Durerile abdominale sunt descrise în
asupra motricităţii intestinale, comporta- Prin prisma acestor teorii, sindromul de mod diferit, sub formă de crampă, arsură,
mentului, răspunsului imun şi celui endo- intestin iritabil nu este numai o tulburare balonare dureroasă, „cuţite“ sau o senzaţie
crin. Teoriile moderne asupra patogeniei de motilitate gastrointestinală, ci expresia dureroasă surdă, cu intensitate variabilă.
sindromului de intestin iritabil au la bază clinică a dereglării funcţiei axului cerebro- Localizarea cea mai frecventă este în
o „ipoteză unificatoare“ care postulează că enteral. Au fost luate în consideraţie mai cadranul abdominal inferior stâng sau în
pacienţii cu tulburări funcţionale digestive multe mecanisme care pot fi implicate: abdomenul inferior. De obicei, nu iradiază,
au în comun dereglarea sistemului neuro- n motilitatea anormală: deşi nu există dar în formele severe pot apărea şi dureri
enteric „brain-gut“, răspuns motor exager- pattern motor specific în SII, au fost dorsale joase. Uneori, sunt prezente te-
at la variaţi agenţi de stres şi un prag redus identificate contracţii anormale non- nesme şi dureri rectale moderate, fără o
al durerii de cauză digestivă. peristaltice de fază II ale intestinului patologie ano-rectală evidentă. Durerile
Dintre neurotransmiţătorii cu roluri proximal şi distal, oarecum specifice, sunt declanşate de distensia intraluminală
importante în producerea sindromului de dar ele se asociază cu manifestări şi par modulate de diverse condiţii de
intestin iritabil, cei mai importanţi sunt: subiective în sub 50% dintre cazuri; stres. Distensia flexurii splenice a colonu-
nr. 46/iulie-august 2008 pag. 67
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100