medic
ro
dosar
Tabelul 1 Schimbarea atitudinii faţă de timp
Tipuri de culturi
presupune o pregătire pentru un MARA-
TON, nu pentru un sprint!
Cultura policronă Cultura monocronă
Timpul - cea mai importantă materie
(ţări latine) (ţări anglo-saxone, germanice)
primă aşa cum spune un proverb po-
individul desfăşoară con- individul se focalizează exclusiv asupra unei
lonez - este:
comitent mai multe activităţi activităţi
1) resursa cu cea mai democratică
repartizare (este la fel indiferent
individul admite întrerupe- individul se dedică total şi exclusiv unei sarcini de
de vârstă, sex, profesiune, bani,
rile şi schimbările de ocupaţie îndeplinit
paralelă sau meridian);
în comunicare apar, în mod în comunicare nu apar deloc sau
2) resursa ce trebuie:
frecvent, referiri la context doar rareori referiri la context
n optimizată;
relaţiile dintre indivizi n raţionalizată;
sunt mai importante
executarea proiectului sau a sarcinii are prioritate
n controlată.
decât atingerea scopului
în raport cu problemele umane
Mulţi oameni se plâng de timpul lor,
programele şi proiectele
nerealizând că este vorba, cel mai a desea,
sunt modificate frecvent
programele stabilite sunt normate
de o utilizare necorespunzătoare. Tim-
şi cu uşurinţă
întocmai
pul este întotdeauna neutru, dar ges-
exactitatea este relativă exactitatea este împinsă la extrem
tionarea lui poate fi eficace sau nu. În
relaţiile sunt mai intense şi
domeniul managementului timpului,
mai durabile
relaţiile sunt superficiale şi efemere
controlul constă în a măsura progresele
indivizii nu au răbdare şi tind
sau rezultatele sarcinilor executate, într-o
să treacă direct la acţiune
indivizii sunt mai lenţi şi acţionează metodic
perioadă dată, în scopul identificării
angajamentele
disfuncţiilor şi a corectării lor.
considerate a fi mai dificile
angajamentele considerate a fi mai dificile privesc Controlul timpului urmăreşte două
privesc persoanele
sarcinile
scopuri: să măsoare activităţile care se
desfăşoară pentru a le ajusta în funcţie
de fluctuaţiile variabilelor implicate şi
I. Care este atitudinea în mediul de muncă. Ei reprezintă un scop psihologic legat de teama care
noastră faţă de timp?
împrejurările, motivele care generează decurge din termenul „control”. Necesi-
o întrerupere a unei activităţi în curs de tatea de a controla timpul depinde de
Atitudinea faţă de timp este desfăşurare sau o depăşire a duratei acesteia. percepţia fiecăruia faţă de utilizarea
condiţionată de viziunea asupra tim- Motivele putem fi noi, risipitorii, sau cei care timpului său. În general, controlul rigu-
pului, de modelul de conduită, de tipul ne fură timpul prin întreruperile lor. ros al timpului permite evidenţierea:
de “personalitate” pe care-l avem în 4. Limitele organizaţionale: n proporţiei dintre timpul alocat/fo-
relaţia cu timpul, dar şi de limitele a) nu ştim ce trebuie făcut: losit pentru fiecare sarcină;
organizaţionale ale fiecăruia. n necesitatea unui bun management n acţiunile satisfăcătoare într-un in-
1. Viziunea poate fi: profesional (cunoştinţele medicale terval de timp dat;
a. simbolică (cultura policronă-orien- reprezintă treapta de bază şi con- n problemele întâlnite;
tală); sider eu cea mai importantă); n cunoştinţele dobândite;
b. riguroasă (cultura monocronă-occi- n necesitatea unui bun management n rezultatele obţinute etc.
dentală). financiar (dotare corespunzătoare 3) resursa ce dorim să reprezinte echi-
Distingem astfel ţări având o cultură specialităţii şi cerinţelor pieţei lo- librul între speranţele şi reali zările
monocronă (într-un interval de timp ne cale de servicii medicale); noastre.
focalizăm exclusiv asupra unui lucru; în n necesitatea unui bun management
acest caz, timpul este conceput în mod al comunicării (respect şi înţelegere II. Cum să ne prioritizăm
linear, ca un drum care conduce către pentru pacienţi şi problemele lor);
sarcinile?
viitor) şi ţări având o cultură policronă b) tensiuni generate de modul de alo-
(în care activităţile, sarcinile, schimbu- care a timpului. De multe ori, credem că putem face mai
rile se desfăşoară în funcţie de programe Uneori, pentru a evita aceste neajun- multe lucruri în acelaşi timp. Le putem face
foarte riguros întocmite). suri, putem stabili anumite reguli: pe toate la fel de bine? Atunci când timpul ne
2. Modelul de conduită: n primul sosit, primul servit; presează, putem rămâne concentraţi la fel
a. convingeri personale; n acordarea unor perioade de timp de bine pe toate o dată şi pe fiecare în parte
b. experienţă dobândită; specifice fiecărei persoane pe care în acelaşi timp? Eu cred că nu, de aceea, dacă
c. mod de gândire a celor din jur. o consultăm; vrem ca lucrurile să fie bine făcute şi nu doar
3. Avem “personalitate” de risipitori sau n utilizarea, în anumite situaţii, a unui făcute, să le luăm pe rând. Riscăm să fim
ne lăsăm furaţi de hoţii de timp? „cod de urgenţă”; nevoiţi să facem acelaşi lucru de două ori: fie
Factorii care determină risipa de timp n repartizarea sarcinilor în funcţie de am greşit, fie am omis detalii importante, iar
sunt universali şi foarte frecvent întâlniţi prioritatea problemelor pacienţilor. asta înseamnă timp irosit:
pag. 40 nr. 46/iulie-august 2008
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100