medic
ro
III. Sistemul de sănătate n lista medie; (medic căsătorit, soţia casnică, doi
centralizat de stat
n distribuţia geografic-inegală a me- copii, chirie medie);
Semasko
dicilor de familie; n în cele din urmă, chiar dacă toate
n politica legată de înfiinţarea de noi celelalte probleme au fost rezolvate,
Acesta a fost caracteristic ţărilor din practici; rămâne întrebarea dacă nu cumva
Europa Centrală şi de Răsărit, foste co- n tipul de practică (un singur medic, diferenţele în venituri se datorează
muniste. Finanţarea se face de la bugetul parteneriat, practica de grup); diferenţelor în intensitatea muncii
de stat prin sistemul planificării centra- n orele de lucru; depuse. O săptămână de lucru de
lizate. Statul deţine monopolul asupra n disponibilitatea în timpul nopţii şi a 37 de ore într-un centru de sănătate
serviciilor de sănătate care sunt în pro- sfârşitului de săptămână; din Finlanda nu se poate compara
prietatea sa, neexistând un sector privat. n sistemul de delegare; cu o săptămână de 50 de ore de
Plata medicilor şi a întregului personal n existenţa unui numerus clausus; lucru a unui medic de familie ger-
se face prin salariu. n pregătirea „vocaţională” (obligato- man. De toate aceste probleme
rie, facultativă); trebuie ţinut cont atunci când se
IV. Sistemul de sănătate n profilul serviciilor oferite; interpretează comparaţiile cantita-
bazat pe asigurări private
n sistemul de negociere a salariilor şi tive ale veniturilor.
tarifelor; În majoritatea ţărilor există regle-
Este caracteristic SUA. Responsa- n caracteristici generale ale siste- mentări pentru înfiinţarea unei prac-
bi litatea formulării şi implementării mului de remunerare, inclusiv de- tici sau reglementări prin reînnoirea
politicii sanitare este împărţită între scrierea principalelor tarife (pentru numărului de medici de familie în siste-
autorităţile federale statele şi locale. sistemele cu plata-serviciu); mele bazate pe salarii. În 1985, în Belgia,
Cheltuielile pentru sănătate reprezintă n veniturile brute realizate; Franţa, Olanda şi Germania nu existau
11-15% din PIB. n cheltuielile practicii; restricţii pentru înfiinţarea unei prac-
Finanţarea sistemului: n modul de impozitare; tici. În Olanda s-au introdus astfel de
n asigurări private de sănătate - 31%; n contribuţiile din asigurarea socială; reglementări în 1986. Ar fi tentant să fa-
n plata directă a pacienţilor - 25%; n veniturile nete realizate de medici. cem speculaţii asupra eficacităţii politi-
n Programul MediCare (pentru asis- Descrierea profilului serviciilor aco- cii de înfiinţare a practicilor. Se observă
tenţa vârstnicilor peste 65 de ani şi perite de medicului de familie este o că există ţări cu reglementări stricte şi
a handicapaţilor) - 17%. caracteristică importantă a situaţiilor. cu un număr mic de locuitori pe medic
Alte surse: Este tentantă abordarea conform căreia de familie (Italia), precum şi ţări fără ast-
n guvernamentale - 14%; medicina de familie este la fel în toate fel de reglementări şi cu un număr rela-
n programul MedicAid care suportă sistemele de sănătate studiate. Dar tiv mare de locuitori pe medic de familie
asistenţa săracilor - 10%; gama de servicii poate varia foarte mult (Germania).
n resurse private şi organisme filan- între diversele ţări, iar aceasta poate la Tipul obişnuit de practică în majori-
tropice - 3%. rândul său să influenţeze nivelul venitu- tatea ţărilor este cel cu un sigur medic
rilor. Ţările bogate au tendinţa de a chel- (Belgia, Italia, Austria, Franţa, Ger-
Situaţia medicului tui o parte mai mare din produsul intern mania, Olanda). În Marea Britanie şi în
de familie în Europa
pentru sănătate, comparaţiile cantita- Danemarca practica de grup şi centrele
tive cu ţări europene mai sărace fiind de sănătate sunt cele mai obişnuite.
Poziţia medicului de familie (MF) în dificil de interpretat. Rămâne o serie Există patru ţări cu săptămână de lu-
sistem este determinată în principal de: de probleme de rezolvat într-un studiu cru sub 40 de ore: trei cu medici de fami-
n sistemul de remunerare; comparativ al veniturilor medicilor de lie salariaţi (Norvegia, Suedia, Finlanda)
n competiţia dintre ei, indicată de ra- familie. Următoarele probleme sunt cele şi Danemarca. În Italia şi Belgia, ţări în
portul acestora la populaţie; mai obişnuite: care densitatea medicilor de familie este
n profilul serviciilor acoperite; n estimarea cheltuielilor practicii - peste medie, săptămâna de lucru este
n reglementarea accesului la îngri- există o discrepanţă între estimările mai mare.
jirile de specialitate. făcute de medici sau de asociaţia Se obişnuieşte ca medicii de familie
În general, veniturile medicilor de fa- lor şi cele făcute de finanţatorii ser- să-şi organizeze singuri orarul în afara
milie variază în funcţie de: viciilor de sănătate sau de departa- orelor de lucru, cu excepţia zonelor me-
1. Caracteristicile generale ale ţării: mentul Impozite. Aceste estimări tropolitane (Paris, Lyon, Viena, Copen-
n forma de guvernământ/dimensiu- diferă şi în funcţie de finanţarea haga) şi Italia, în care există un serviciu
nea populaţiei; cheltuielilor practicii „în bloc” sau special (Guarda Medico) ce asigură ser-
n densitatea populaţiei; rambursarea cheltuielilor efective. vicii în caz de urgenţă în afara orelor de
n structura în funcţie de vârsta Date despre cheltuielile efective program ale medicilor de familie.
populaţiei. lipsesc aproape întotdeauna; În restul lumii, situaţia medicului de
2. Sistemul de sănătate sau de asi- n într-un studiu comparativ este greu familie/generalist este foarte variabilă,
gurare a sănătăţii; să ţii cont de toate implicaţiile şi în funcţie de factorii prezenţi local
3. Situaţia/poziţia medicului de fa- de complexitatea contribuţiilor (geografici, culturali, politici, edu-
milie în funcţie de: asigurărilor sociale şi a impozitelor caţionali etc.). n
nr. 46/iulie-august 2008 pag. 35
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100