medic
ro
caz clinic
Febra butunoasă
Febra de căpuşe
Dr. Simona Şopov
medic de familie Tulcea
Febra butunoasă este o boală infecţioasă, determinată de Rickettsia Conorii,
transmisă la om prin înţepătura unei căpuşe. Rezervorul de ricketii este câinele, iar
transmiterea la om se face prin agentul vector căpuşă, dar nu se produc contagiuni
interumane. Ca răspândire geografică, sunt predispuse zona mediteraneană, sud-estul
Europei, Orientul Mijlociu, India şi Africa.
tegument sau pe mucoasă, se formează înregistrare la autoritatea de sănătate
t
ake
o leziune locală, ca un şancru de inocu- publică, deoarece focarele de căpuşe
h
o
to
lare, sub forma unei leziuni necrotice, trebuie eradicate; în general, perioada
de aspectul unui escare, numită şi pata de debut, perioada de stare şi vinde-
d/P
neagră. Rickettsiile se diseminează pe care durează aproximativ 10-14 zile,
l
an
cale sangvină, determinând leziuni vas- simptomele sunt foarte frustre, dar poate
h
o
to
culare, similare cu ale celorlalte rickett- afecta toată populaţia, scăzând capaci-
siose, dar nu atât de accentuate. Rickett-
to: P
tatea de muncă în această perioadă.
F
o
sia poate fi izolată din sângele bolnavului Pacienta A.A., 52 de ani, se prezintă la
prin inoculare la animale. medic, în luna mai, pentru febră înaltă,
cefalee occipitală şi frontală puternică,
Boală cu declarare astenie fizică şi dureri musculare, simp-
obligatorie
tome apărute în urmă cu două zile şi tra-
tate simptomatic cu analgezice şi anti-
Rickettsia Conorii, agentul etiologic piretice, fără ameliorare însă. Ea afirmă
al febrei butunoase, are asemănări anti- că în urmă cu trei zile a simţit o senzaţie
genice cu alte rickettsii: R. Australis, R. de arsură în axila dreaptă, în timp ce uda
Siberica, formând în cadrul febrelor de grădina, dar nu i-a dat importanţă, însă
căpuşă un subgrup special, răspândit a doua zi a constatat o pată vineţie în
în Europa, Asia şi Africa. Aceste spe- acelaşi loc, iar cefaleea şi febra au debu-
cii pot fi totuşi deosebite între ele, prin tat în cursul nopţii.
antigenele specifice de tip pe care le Pacienta este pensionată de curând
Rickettsia Conorii posedă, prin teste serologice. Infecţia pentru handicapul pe care îl prezintă,
experimentală la animale arată o imuni- luxaţie congenitală de şold. Ante-
Căpuşa câinelui ajunge inciden- tate încrucişată între febra butunoasă şi cedentele heredo-colaterale sunt lip-
tal la om, infecţia realizându-se prin celelalte rickettsiose produse de căpuşe site de importanţă, iar cele personale
înţepătură sau strivirea acesteia pe tegu- înrudite. Febra butunoasă apare en- nu prezintă un interes deosebit. A.A.
ment, punându-se astfel în libertate ricke- demic, sub formă de cazuri sporadice, este cunoscută medicului de familie
tiile. Acestea pătrund în organism prin dar şi sub formă de focare mai mult ca o persoană sănătoasă, cu puţine
tegumentul înţepat ori prin escoriaţii, sau mai puţin restrânse, având o curbă prezentări la cabinet, în special la con-
poate şi prin tegumentul intact sau prin sezonieră cu un maximum în lunile de troalele generale anuale. Investigaţiile
mucoasa conjunctivală, prin frecare cu vară, în funcţie de dezvoltarea maximă, de laborator efectuate cu o lună în urmă,
mâna contaminată la ochi. În regiunile în sezonul călduros, a căpuşelor vec- în cadrul programului naţional de eva-
endemice, se infectează persoanele care toare. În general, morbiditatea începe în luare a stării de sănătate, sunt în limite
au câini sau cele care se aşază pe iarbă, luna mai, ajunge la maximum în lunile normale, cu o uşoară hipercolestero-
în locurile pe unde circulă căpuşele, în de vară, pentru a scădea la câteva cazuri lemie, în tratament cu rosuvastatinum
timpul sezonului cald. Receptivitatea pe lună în lunile de toamnă. 10 mg, iar examenul clinic efectuat cu
este generală, iar imunitatea dobândită Deşi nu este gravă prin prognostic şi acelaşi prilej nu relevase nimic deose-
prin boală este de durată. La locul de nu apar decât foarte rar complicaţii, bit. Pacienta este în climax fiziologic de
pătrundere a rickettsiei în organism, pe este o boală cu declarare obligatorie şi aproximativ doi ani.
pag. 64 nr. 46/iulie-august 2008
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100