medic
ro
medicilor de familie din ţară cu sediu
propriu, bun şi frumos, dotat inclusiv cu
o
r
k
w
televiziune cu circuit închis. În ceea ce e
t
priveşte Şcoala de la Horezu, întotdeau- a N
na fac tot posibil ca pentru colegii mei,
e
d
i
medicii de familie, taxele de înscriere să
s M
fie mici, cazările să fie ieftine, să le or-
ul
ganizez cât mai multe excursii. Într-un a P
cuvânt, vreau să le placă. Mă port cu ei
r
h
i
v
aşa cum aş vrea să se poarte şi ei cu mine
şi aşa cum mi-aş dori să găsesc eu în altă
F
o
to: A
parte. Şcoala e creditată foarte bine,
sunt lectori, profesori şi conferenţiari,
cursurile fiind considerate cursuri de
perfecţionare. Prima serie a avut loc în
perioada 20-22 iunie, iar cei care au ra-
tat pot participa la seria a doua din acest
an, care se desfăşoară în perioada 25-27
iulie.
Ce pregătiţi nou la această ediţie?
Uniforme foarte frumoase pentru
doamnele de la secretariat, vor avea
nişte bluziţe înflorate, inconfundabile
(chicoteşte). Eu, personal, ţin foarte
mult ca aceia care vin să şi participe la
lucrări, tocmai de aceea am întrebat încă
de anul trecut colegii ce teme doresc
să găsească anul acesta. Sper să fie cel acolo, iar colegul le-a dat afară din cabi- nu vom putea trata pacientul ca pe un
puţin 400 de participanţi din toată ţara net. Mi s-a părut un lucru inadmisibil. client. Nu cred că e dorit ca pacientul să
şi aici mă refer şi la medicii de familie, Chiar dacă nu putea să-i facă mare lu- fie client. Dacă şi această relaţie o vom
dar şi la asistenţii medicali, căci avem şi cru, ar fi putut măcar s-o bage în seamă. dezumaniza, atunci unde să se mai ducă
pentru ei cursuri de vară. Înscrierile se Contează foarte mult cât se simte de bolnavul? Să nu te apuci să faci medicină
fac pe loc şi mă bucur să văd că de la an băgat în seamă pacientul, pentru că el dacă nu ai pic de dăruire!
la an vin, pe lângă vâlceni, şi colegi din vine cu încredere la tine. Cel puţin în
ţară şi mai ales din zonele de sud. rural medicul e Dumnezeu, mai ales în Care ar fi soluţia optimă de orga­
localităţile situate departe de oraş. Tre- nizare a medicilor de familie?
Care ar fi avantajul trecerii de la un buie să reuşească să-şi facă un aseme- Am terminat un doctorat în manage-
cabinet de rural la unul de oraş? nea capital de încredere, încât pacienţii mentul cabinetului medicului de fami-
Nu-mi stric maşina. Era greu să fac na- să se poată baza pe el. Poţi să-ţi faci lie şi eficientizarea stării de sănătate şi,
veta cu autobuzul. Acesta parcurgea 18 programul cum vrei şi cum poţi, dar să făcând un studiu în 48 de ţări pe medici-
km în 40 de minute. În rural e problema ştie pacientul că se poate bizui de tine. na de familie, am observat că în unele,
distanţei, a curăţeniei şi a deplasărilor la Cetăţeanul poate apela chiar telefonic la precum Olanda, se merge pe grupuri
domiciliu. doctor. Încerc să lupt la mine în judeţ cu de practică. Grupul de practică deleagă
această atitudine. competenţele celor mai pricepuţi. De
Dar programul? pildă, unii medici sunt mai pricepuţi la
Nu cred că e cineva la care să nu fi fost Cât de mult contează atitudinea me­ psihoterapie, alţii la mică chirurgie. Eu îi
în comuna aceea. Dacă era o urgenţă, dicului de familie în fidelizarea asigu­ invidiez pe colegii care lucrează în fos-
mă duceam, chiar dacă nu era pacientul ratului? tele dispensare comasate. Ar putea să
meu. Asta nu înţeleg mulţi colegi. Nu se Foarte mult. Eu mi-am pus problema se ajute între ei, să-şi ceară sfatul, să-şi
deplasează dacă nu e pacientul lor sau programării bolnavilor cronici la reţete împrumute vaccinuri. A lucra într-un
dacă e în afara programului. Nu se pune şi consultaţii. În momentul în care grup de practică este cel mai uşor şi
problema aşa. Ţine de firea şi educaţia vom scăpa de cozile la cabinete, se vor cel mai convenabil pentru medicul de
medicului. Oamenii îşi dau seama dacă reglementa multe lucruri. Atitudinea familie. E adevărat că este o concurenţă
eşti săritor sau nu. În urban, o pacientă medicului de familie în urban ţine de nebună, dar dacă eu aş fi avut spaţiu mai
mi-a povestit că stătea de vorbă cu o bunăvoinţa sa deosebită, de dotarea mare, asta aş fi făcut. În Vâlcea, medicii
prietenă în faţa unor cabinete coma- cabinetului, cu cât mai bună, cu atât îi colaborează sau nu. Sigur, nu sub forma
sate şi prietenei i s-a făcut rău. A luat-o va fi un punct forte, de disponibilitatea unor grupuri de practică, deşi nu văd
pe braţe şi a prezentat-o unui medic de medicului şi a personalului. Niciodată nimic rău în asta. n
nr. 46/iulie-august 2008 pag. 29
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100