This page contains a Flash digital edition of a book.
infecţio
ro
cazuri clinice
matriculat aceştia decid să-l mute într-o în casa familiei P. deoarece în urma copil, ci că vrea să menţină legăturile de
şcoală din apropiere, o dată cu înce- divorţului de soţul său a fost nevoită familie şi cu acesta. Părinţii au înţeles că
perea clasei a V-a. Mutarea nu s-a dovedit să-şi părăsească locuinţa. dificultăţile lor în ceea ce priveşte cuplul
a fi o alternativă fericită, deoarece în noua Demersul terapeutic al acestei fa- au repercusiuni asupra tuturor şi implicit
şcoală copilul a venit însoţit de eticheta de milii a avut în vedere identificarea pro- asupra copilului. Rivalitatea în fratrie
copil-problemă, “nebun” şi inadaptat, iar blemelor cu care se confruntă membrii, a poate apărea chiar dacă fraţii nu au decât
reclamaţiile au continuat, D. devenind în disfuncţionalităţilor din interiorul siste- un părinte în comun şi locuiesc separat -
scurt timp un ţap ispăşitor pentru toate mului, când şi cum au apărut acestea şi din aceste considerente tatăl a fost încura-
situaţiile conflictuale din clasă. mai ales cum îi afectează pe fiecare. Mem- jat să-şi distribuie timpul în mod egal între
Pentru o perioadă de trei săptămâni, brilor li s-a oferit posibilitatea de a-şi ex- cei doi copii şi chiar să iniţieze activităţi
copilul este internat într-un serviciu de pune punctul de vedere referitor la situaţia în care să-i implice pe amândoi. În plus,
psihiatrie cu acelaşi diagnostic: ADHD, iar creată, într-un cadru sigur şi securizant, D. a fost recomandat pentru şedinţe de
după externare i se recomandă continua- fără critici sau acuzaţii, fiind încurajaţi consiliere şcolară în vederea îmbunătăţirii
rea tratamentului medicamentos, în para- să reflecteze la ce doresc să schimbe în comportamentului în grupul de egali şi
lel cu şedinţe de psihoterapie. Acesta este familie, în relaţiile cu ceilalţi şi în propriul relaţionarea cu colegii.
momentul când familia se prezintă în cli- comportament. Un obiectiv important l-a Ipoteza de lucru de la care s-a pornit în
nica noastră şi se iniţiază evaluarea cazu- constituit în permanenţă consolidarea abordarea cazului a constituit-o faptul că
lui şi şedinţele de terapie de familie la care alianţei terapeutice cu fiecare membru în evenimentele şi conflictele din perioada
participă întreaga familie. Încă din primul parte, dar şi cu grupul per ansamblu, prin- cât familia a locuit în formulă lărgită au
moment părinţii se declară neputincioşi tr-o atitudine empatică şi suportivă. avut repercusiuni asupra funcţionării
şi depăşiţi de situaţie, considerând că Următoarea etapă în gestionarea cazu- şi echilibrului diadei maritale în primul
au epuizat toate metodele de a rezolva lui a constituit-o configurarea genogramei rând, dar şi cu consecinţe directe asupra
această problemă care le afectează familia la care au contribuit toţi membrii familiei comportamentului copilului.
de mai bine de doi ani şi sunt preocupaţi prin informaţiile furnizate şi care le-a fa- În general, tulburările sau disfunc-
mai mult să se disculpe de o presupusă cilitat relaţionarea şi colaborarea eficientă ţionalităţile apar atunci când structura
acuzaţie că nu ştiu să-şi educe copilul, în grup. Din informaţiile adunate a reieşit familiei nu răspunde nevoilor fiecărui
pasându-şi responsabilitatea unul altuia. foarte clar că perioada în care familia a membru în parte şi nici grupului ca în-
Evaluarea iniţială a cazului a furnizat locuit în formulă largită prin prezenţa treg
(5)
.
următoarele informaţii: sorei şi nepotului din partea tatălui a fost Intervenţia terapeutică a urmărit facili-
n tatăl P.M. nu este tatăl biologic al o perioadă de stres şi tensiuni, relaţia ce- tarea exprimării emoţionale între membri,
lui D., acesta fiind conceput dintr-o lor două femei din casă fiind una extrem îmbunătăţirea comunicării şi a strategiilor
relaţie anterioară a mamei. Tatăl a de încordată şi uneori conflictuală. Deşi de negocierea conflictelor în cuplul marital
mai fost căsătorit în perioada 1990- a încercat să medieze aceste dispute din- în scopul remedierii disfuncţionalităţilor
1998 şi are o fetiţă de 13 ani care tre soţia şi sora sa, tatăl nu a avut succes, create şi menţinute în toată această
locuieşte cu mama sa. Este agent de fiind acuzat de ambele că este părtinitor. În perioadă.
vânzări şi călătoreşte mult, fiind ne- schimb, relaţiile dintre sora tatălui şi prima
voit să lipsească de acasă în fiecare soţie a acestuia au fost întotdeauna foarte Concluzie
săptămână câteva zile; bune, chiar după separarea şi divorţul lor. Ea Terapia de familie sistemică oferă
n mama P.D. a avut o relaţie de concubi- a intervenit şi l-a îndemnat în repetate rân- avantajul unei perspective complexe
naj cu tatăl biologic al lui D. în perioada duri să reia legăturile cu primul copil şi trep- asupra cazului, a problemelor cu care
1993-1995, dar acesta a părăsit-o la nu- tat relaţia acestora s-a îmbunătăţit conside- se confruntă unul sau mai mulţi mem-
mai un an după naşterea copilului. S-a rabil în detrimentul celuilalt copil, D., care a bri şi răspunde eficient nevoilor im-
căsătorit cu P.M. în 1998 şi de atunci început să se simtă neglijat, că nu i se acordă puse de abordarea familiilor cu pacienţi
este casnică; suficientă atenţie, irascibil şi cu dificultăţi de cu infecţie HIV/SIDA. Terapeuţii care
n tatăl biologic nu a fost niciodată o relaţionare la şcoală şi în grupul de prieteni. abordează familia într-o manieră
prezenţă activă în viaţa băiatului, l-a Schimbările intervenite în climatul sistemică vor să depăşească limitele
vizitat doar de câteva ori când era foar- afectiv al familiei şi felul cum acestea se impuse de abordările individuale şi să
te mic, iar în prezent nu mai menţin corelează cu situaţiile şi evenimentele descopere pattern-urile de interacţiune
legătura, fiind plecat din ţară; trăite de membri au fost surprinzătoare interpersonale dintre membri pentru
n sora mai mare a tatălui în vârstă de 44 şi în acelaşi timp edificatoare pentru toţi a contura un tablou mult mai amplu al
de ani împreună cu fiul de 20 de ani membrii familiei. D. a înţeles că tatăl său nu proceselor şi legăturilor emoţionale care
au locuit pentru o perioadă de 8 luni îl iubeşte mai puţin pe el decât pe celălalt guvernează sistemul familiei. n
Bibliografie
1. Nichols M.P. “Family Therapy: Concepts and Methods”, New York, ham, Open University Press, 2000.
Gradner Press, 1984. 4. Andolfi M. “Family Therapy:An Interactional Approach”, New York,
2. Foley V.D. “An Introduction to Family Therapy”, New York, Grune & Plenum, 1979.
Straton, 1974. 5. Barker P. “Basic Family Therapy”, Oxford, Blackwell Science,
3. Dallos R., Draper R. “An Introduction to Family Therapy”, Bucking- 1998.
pag. 40
nr. 4/decembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68
Produced with Yudu - www.yudu.com