infecţio
ro
bază activitatea şi cercetările unor cli nicieni membrii să se descopere pe sine, locul şi Viziunea specialiştilor asupra familiei
independenţi, care au pus în lumină fenomene rolul lor în interiorul sistemului, relaţiile este una necritică, neculpabilizatoare
şi procese intrafamiliale deosebit de impor- cu ceilalţi şi felul în care diagnosticul le şi nepatologizantă şi sunt interesaţi să
tante; dacă până atunci majoritatea terapeuţilor afectează aceste relaţii. Încercările tera- cunoască sistemul de credinţe şi valori al
abordau pacientul individual, căutând cauzele peutului de a pune în lumină istoria fami- familiei, pe care îl consideră esenţial pen-
comportamentului-problemă la nivel intra- liei consemnată în fapte şi evenimente tru înţelegerea cadrului de referinţă al tu-
psihic, începând cu anii ’50 au apărut şi altfel de viaţă determină uneori rezistenţe din turor membrilor
(4)
.
de preocupări care vizau în principal studierea partea membrilor, aceasta constituind
sistemului familial şi a relaţiilor dintre membri. dovada unui trecut traumatic şi a unor Studiu de caz: tulburări
În perioada anilor ’70, terapia de familie experienţe care i-au marcat semnifica-
de comportament
cunoaşte o extindere mult mai mare, fi- tiv, chiar dacă nu conştientizează în ce
ind acceptată şi aplicată în marile centre măsură. De aceea, un alt obiectiv al tera-
la copil de 11 ani
şi instituţii psihiatrice din întreaga lume, piei este depăşirea acestor rezistenţe şi
cu părinţi seropozitivi
într-o varietate de tulburări psihice, iar antrenarea tuturor participanţilor în de- Prezentăm în continuare cazul unei
anii ’90 au adus o reaşezare a diferitelor mersul terapeutic. familii în care pacientul-index este co-
şcoli şi curente, astfel încât s-a conturat Eforturile repetate de a păstra secre- pilul de 11 ani al unor pacienţi seropozi-
un corp comun de cunoştinţe şi concepte tul asupra diagnosticului de infecţie HIV/ tivi. Având în vedere limitele impuse de
teoretice în domeniu, iar metodele şi SIDA printr-un comportament aşa-zis confidenţialitatea diagnosticului de HIV/
tehnicile folosite de diferiţi terapeuţi nu „normal” îşi pun amprenta asupra per- SIDA în prezentările de cazuri cu şi despre
mai ţin cu stricteţe de o anumită abordare soanei seropozitive în primul rând, dar pacienţi seropozitivi, vom dezvălui foarte
sau alta
(1)
. şi asupra celorlalte persoane din grupul puţine date de identificare despre per-
Într-un studiu din anii ’70, în care au familial, alterând interacţiunile dintre soanele implicate, dar care să ne ajute în
fost chestionaţi psihoterapeuţi din do- membri, structura comunicării şi climatul evaluarea şi înţelegerea problemelor fami-
meniul terapiei de familie (şi nu numai), psiho-afectiv. Membrii evită sau refuză să liei şi a întregului demers terapeutic.
rezultatele au arătat că aceştia consideră vorbească despre boală, despre etapele Familia P. este alcătuită din tatăl P.M.,
că primele cinci nume reprezentative în sau evoluţia ei, despre consecinţele aces- mama P.D. şi copilul D. în vârstă de 11 ani,
domeniu sunt: N. Ackerman, M. Bowen, teia asupra persoanei infectate şi a celor elev în clasa a V-a. Problemele lor au în-
D. Jackson, J. Haley şi V. Satir, prin activi- din jur. De cele mai multe ori, problemele ceput în urmă cu doi ani, când părinţilor
tatea şi cercetările lor având o contribuţie pentru care apelează la consiliere sau tera- le-a fost semnalat de şcoală că D. şi-a
marcantă la formarea şi dezvoltarea teor- pie sunt legate de tulburări de comporta- schimbat comportamentul în clasă, a
iei şi terapiei sistemice
(2)
. ment, randament scăzut sau abandon devenit foarte irascibil, este indisciplinat
şcolar în cazul copiilor, respectiv tulburări şi neatent la ore, nerespectuos cu cole-
Consideraţii privind afective, psihosomatice sau relaţionale în gii şi chiar cu învăţătoarea, se enervează
familiile afectate
cazul adulţilor, dar acestea sunt numai foarte uşor şi devine agresiv cu ceilalţi.
de infecţia HIV/SIDA
efectele de suprafaţă ale unor cauze mult Deşi părinţii susţin că acasă nu au ob-
mai profunde şi care derivă din structura/ servat astfel de manifestări (cel puţin la
Fa m i l i a e s t e u n s i s t e m m u l t i g e n e r a ţ i o n a l organizarea sistemului şi a modului în care început), reclamaţiile venite de la şcoală
complex, o unitate socială şi emoţională au fost afectate de acest diagnostic. s-au înmulţit, el primind eticheta de copil-
în care legăturile dintre membri sunt fo- Atunci când se angajează în proce- problemă şi cazul lui fiind deseori discutat
arte puternice, permanente, indestructi- sul terapeutic, profesionistul urmăreşte în consiliul şcolar. La solicitarea şcolii,
bile. În orice moment al existenţei suntem să formeze alianţe funcţionale cu fie- părinţii apelează la un medic psihiatru
parte componentă a unei familii, stabilind care dintre membrii familiei pentru ca pentru consult de specialitate, iar acesta
relaţii şi tranzacţii cu ceilalţi membri: fiu/ aceştia să se simtă înţeleşi şi acceptaţi, iar pune diagnosticul de ADHD: tulburare
fiică, frate/soră, nepot/nepoată ş.a.m.d. punctul fiecăruia de vedere să fie luat în prin deficit atenţional şi hiperactivitate,
Fără să vrem şi fără să ştim, aceste mo- consideraţie şi ascultat într-un cadru neu- recomandând tratament specific timp de
dele şi legături de familie ne orientează, ne tru şi securizant. Pentru membri, acest câteva luni. Deşi urmează tratamentul de
coordonează şi ne structurează compor- lucru este util în împărtăşirea în comun a specialitate, conduita lui D. nu se schimbă,
tamentul, atitudinile şi convingerile. unor experienţe emoţionale intense (ac- iar reclamaţiile din partea vecinilor şi a
Diagnosticul HIV/SIDA constituie un tuale sau din trecut), iar pentru terapeut altor părinţi continuă: este nerespectuos
secret de familie bine ascuns despre care este util în stabilirea scopurilor terapiei, cu fetele, vorbindu-le vulgar, este violent
nu se discută în afara familiei şi, de foarte orientarea intervenţiei şi alegerea strategi- cu copii mai mici, a fost surprins furând
multe ori, nici în interiorul ei (doar într-un ilor de lucru
(3)
. dulciuri dintr-un magazin. Situaţia din
cadru foarte restrâns). Membrii poartă o Obţinerea de informaţii nu se rezumă familie devine tot mai tensionată pentru
„mască” în faţa celorlalte persoane, încer- doar la a pune întrebări şi a primi că părinţii simt că eforturile lor de a-l dis-
când să adopte imaginea clasică a unei răspunsuri, ci sarcina terapeutului este ciplina şi a-i îndrepta comportamentul nu
familii fără probleme, dar această situaţie de a aduna suficiente date despre pat- duc la nici un rezultat.
nu le rezolvă dificultăţile, ci dimpotrivă tern-urile interacţionale dintre membri În paralel, relaţiile părinţilor cu şcoala
le amplifică şi le întreţine. Iată de ce un şi de a descoperi acele intervenţii/strate- devin de asemenea foarte încordate, iar
prim obiectiv al terapiei de familie este ca gii care să inducă schimbările expectate. ca urmare a ameninţărilor că D. va fi ex-
nr. 4/decembrie 2007
pag. 39
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68