infecţio
ro
aceste paciente pare a fi cea mai bună serică la 12 pacienţi care au primit un pacienţi, deşi întârzie evoluţia leziunilor
opţiune, eficacitatea ei fiind comparabilă ACE-I a rămas stabilă pe o durată de renale, poate creşte rata multiplicării HIV
cu cea a inhibitorilor enzimei de con- monitorizare de 36 de luni, în timp ce la şi riscă accentuarea imunodepresiei, de
versie a angiotensinei (ACE-I), asociaţi pacienţii care nu au primit ACE-I, crea- unde accentuarea riscului de infecţii opor-
îndeobşte, alături de prednison, în sche- tinina serică a crescut de la 1,5 la 7 mg/dl. tuniste. De aceea, aşa cum reiese din studii
ma terapeutică de rutină a acestui tip de Aceste rezultate au fost confirmate şi de mai recente, este preferabilă menţinerea
nefropatie. alte cohorte similare, dar cu număr re- unei viremii reduse care, în mod efectiv,
Alte studii sugerează că beneficiul dus de subiecţi. încetineşte rata degradării funcţiei excre-
re alizat de monoterapia cu inhibitori La pacienţi cu nefropatii, altele decât torii renale.
nucleozidici de revers-transcriptază HIVAN, rezultatele unor studii sugerează
(NRTI), cu inhibitori de protează (IP) că utilizarea ACE-I limitează progresiu- Nefropatii primare corelate
şi în general regimurile de tip HAART nea pe termen lung a leziunilor histo- cu infecţia HIV
reduc rata de progresie a HIVAN. Ghi- logice ale parenchimului renal. Aceste Până la ora actuală s-au acumulat
durile terapeutice actuale recomandă rezultate sunt confirmate de unele stu- relativ puţine date controlate privind
ca pacienţii cu HIVAN să fie trataţi cu dii, realizate la persoane infectate HIV, afectările renale primare la persoanele
regimuri HAART după precizarea diag- ce prezentau nefropatie asociată cu pro- infectate cu HIV. Tabelul 1 listează une-
nosticului de coafectare renală. O serie teinurie şi diabet zaharat. le nefropatii primare, altele decât HI-
de date publicate recent sugerează că la Alte date observaţionale demonstrează VAN, care au fost raportate la persoane
persoanele cu HIVAN se constată un real că la pacienţii cu HIVAN se obţine o cu HIV. Aceste variante de boli au în
beneficiu prin utilizarea de medicaţii ameliorarea a funcţiei renale şi o rată de comun depunerea de complexe imune
hipotensoare de tipul ACE-I. Deşi datele supravieţuire mai mare dacă la terapia antigen-anticorp la nivelul mezangiu-
provin din studii nerandomizate, re- menţionată anterior se asociază predni- lui glomerular renal, complexe active
alizate pe un număr relativ redus de son. Datele publicate până acum necesită biologic, care declanşează consecutiv o
pacienţi, rezultatele publicate ni se par reconfirmări deoarece administrarea reacţie inflamatorie in situ. Deoarece,
promiţătoare. De exemplu, creatinina corticoterapiei în cure repetate la aceşti după cum s-a arătat, rinichii filtrează
Tabelul 1
Unele afectări renale din infecţia cu HIV
Boli renale descrise în corelare cu infecţia HIV
Diagnostic Leziuni/mecanisme patologice
HiVan leziuni asemănătoare cu cele obţinute, în culturi, prin infectarea cu HiV a celulelor renale
anticorpi primari ig a sunt cantonaţi în ţesutul renal de filtrare. nu este clar dacă depo-
nefropatie cu ig a zitele de anticorpi sunt corelate cu un defect de producere sau cu un defect al clearance-
lui lor
Toate tipurile de anticorpi produse în organism trec obligatoriu, pentru a fi eliminate,
prin filtrul renal. Depunerea în mezangiul glomerular a unor anticorpi declanşează o
Glomerulonefrită prin complexe imune
reacţie inflamatorie severă. nu este clar de ce dacă majoritatea complexelor imune (ci)
traversează, în mod normal, membrana glomerulară, la anumiţi indivizi depunerile de ci
vor induce inflamaţie (activarea ci de tip toxic, cu activarea fracţiilor complementului;
complexe imune nesaturate, cu exces de antigen?)
nefropatii cu modificări histopatologice
Pbr relevă puţine leziuni la nivelul rinichilor. Modificări de extensie şi intensitate aparent
minore/reduse
redusă pot determina grave tulburări în capacitatea glomerulilor de a reţine fracţiunile
proteice aduse pe cale circulatorie. aceste modificări ar putea fi mediate de celulele T
nefropatie membranoasă şi acestea sunt 2 tipuri de afectări renale în care anticorpi pot fi reţinuţi în zonele de filtrare.
glomerulonefrită membrano- aceste zone nu sunt direct adiacente fluxului sangvin renal, dar se constată mici focare
proliferativă inflamatorii. aparent minime, modificările histopatologice pot genera proteinurie masivă
Proteinele abnormale din sânge (posibil legate de infecţii cronice, cum e şi cea cu HiV)
amiloidoză
sunt depuse în rinichi, afectând filtrarea renală. Depunerea acestor proteine se poate
produce şi în alte zone ale organismului, de exemplu în vasele sangvine, cord şi intestin,
afectându-le funcţionarea
Purpură trombotică trombocitopenică/
afectarea severă a peretelui şi lumenului vascular. aceste sindroame pot să inducă nu
sindrom hemolitic uremic
numai insuficienţă renală, dar şi modificări la nivelul Snc, tromboze, scăderea nunărului
de trombocite, anemie, febră
nr. 4/decembrie 2007
pag. 29
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68