oncolog-hematolog
ro
Introducere
Tabelul 1
Imunofenotipul clasic al limfoame-
Anticorpii utilizaţi pentru reacţiile imunohistochimice
lor foliculare (LF) este CD20+, CD9a+,
CD10+, CD22+. Examenul imunohisto-
Anticorp Clonă Sursă Diluţie
chimic (IHC) are, în LF, în principal rol
în diagnosticul pozitiv (delimitarea de
CD20 L26 DAKo 1:500
limfoproliferările reactive şi încadrarea
nosologică corectă), dar şi în evaluarea
CD79a HM57 DAKo 1:50
prognostică. Studiul îşi propune eva-
luarea incidenţei unor markeri IHC cu
CD10 56C60 Novocastra 1:75
potenţial prognostic, într-un lot de LF,
bcl2 100/D52 Labvision 1:50
format din 15 cazuri, dintre care 9 LF de
grad 1&2 (3 limfoame foliculare de grad
bcl6 B2602 DAKo 1:20
1-LF1 şi 6 limfoame foliculare de grad
2-LF2) şi 6 limfoame foliculare de grad CD68 KP1 DAKo 1:75
3-LF3 (3 LF3a şi 3 LF3b).
Ki67 tEC-3 DAKo 1:75
Material şi metodă
p53 protein Do-7 DAKo 1:50
Mostre histologice (biopsie ganglio-
nară) provenind de la 15 cazuri de LF,
primar ganglionar (piese înglobate în
blocuri de parafină), aflate în evidenţă teresând minimum 10% din celulele ţiune au fost evaluaţi 3-4 foliculi, 200
şi sub tratament în Clinica Medicală tumorale, „++” colorare moderată cu de celule/folicul la 40 x high power field
I Hematologie, diagnosticate în Labo- colorarea între 10 şi 50% din celulele (Hpf), un total de 1.000 de celule/sec-
ratorul de Patologie Tg. Mureş, au tumorale, „+++” colorare intensă peste ţiune. Celulele au fost considerate Ki6+
fost înglobate într-un bloc tip tissue- 50% din celulele tumorale. indiferent de intensitatea reacţiei.
microarray şi evaluate ulterior IHC. Marcarea imunohistochimică, folo- Indicele de proliferare a fost definit ca
Pentru construcţia preparatelor tissue- sind anticorpul anti-Ki6, realizează o numărul de celule pozitive %.
microarray s-au utilizat piese histologice colorare limitată la nucleu. S-a apreciat Pentru CD10 s-a cuantificat coloraţia
încorporate în blocuri de parafină, aflate imunoreactivitatea Ki6, prin urmărirea citoplasmatică sau membranară, iar
în arhivă. Din fiecare bloc s-a preparat celulelor tumorale din ariile uniform co- pentru bcl6 coloraţia nucleară. Intensi-
o lamă care s-a colorat, hematoxilina- lorate, evitând focarele de necroză şi he- tatea reacţiilor CD10 şi bcl6 s-a apreciat
eosină fiind reevaluată morfologic şi moragie. S-a considerat ca pozitivă orice calitativ, după metoda McCarty şi
utilizată pentru identificarea regiunilor colorare nucleară detectabilă (punc- colab.
[2]
:
tumorale reprezentative. Din ariile mar- tiformă sau difuză). În vederea cuan- n reacţia CD10: „0” - fără celule pozitive,
cate s-au prelevat cilindri tisulari cu tificării, a fost determinat procentul de „+” - celule pozitive rare, coloraţie identi-
diametrul de 0,6 mm, care au fost incluşi celule reactive, considerând negative ca- ficabilă doar la magnificaţie x 200, „++” -
ulterior într-un bloc de parafină. Pentru zurile unde expresia proteinei Ki6 nu coloraţie identificabilă la examinare low-
a evita heterogenitatea intratumorală, a depăşit % din celule tumorale. S-au power, dar este slabă, „+++” - coloraţie
din fiecare bloc au fost recoltaţi 2-3 notat cu „+” cazurile unde imunomar- identificabilă la examinare low-power,
cilindri. Blocul a fost ulterior secţionat, cajul a atins un procent între şi 25%, la peste jumătate dintre celule;
feliile fiind transferate pe lame. Tehnicile cu dispoziţie focală. În cazul colorării n reacţia bcl6: „0” - fără celule po-
imunohistochimice au fost executate între 25 şi 50% din celule tumorale, s-a zitive, „+” - coloraţie nucleară palidă,
ulterior după metoda uzuală, tehnica considerat expresia ca fiind moderată, rare celule cu coloraţie intensă, „++” - co-
standard. „++”. Peste 50% coloraţie intensă, s-a loraţie nucleară variabilă, mai puţin de
Anticorpii utilizaţi au fost: CD20, notat „+++”, iar peste 80% coloraţie jumătate dintre celule cu coloraţie nu-
CD9a, CD10, bcl2, bcl6, p53, Ki6, CD68 intensă, s-a notat „++++”. Indicele de cleară intensă, „+++” - coloraţie nucleară
(tabelul 1). Deoarece LF3 au prezentat, proliferare celulară, evaluat cu ajutorul intensă la peste jumătate dintre celule.
în proporţii variabile, şi zone difuze, reacţiei IHC a Ki6, s-a calculat după Cuantificarea conţinutului intratu-
cilindrii tisulari au fost secţionaţi din metoda propusă de Koster şi colab.
[1]
. moral de macrofage CD68+ s-a efectuat
zonele predominant foliculare. Mai întâi s-a identificat natura celulelor după metoda propusă de Farinha şi
Imunorecţia pentru p53 a fost proliferante, cu dublu marcaj CD20/ colab.
[3]
. La magnificaţie x 100 (obiectiv
interpretată ca pozitivă şi specifică doar Ki6 şi CD3/Ki6, pentru a fi vizualizate 10 x /0,3 NA) au fost selectate zonele
în cazul colorării omogene. Intensitatea celulele B şi cele T şi a evita notarea cu coloraţie mai intensă. Cuantificarea
colorării a fost evaluată folosind o celulelor T infiltrante, Ki6 pozitive. s-a realizat la Hpf (x 1.000 cu imersie),
scară de intensitate cuprinsă între „0” Deoarece numărul celulelor T Ki6 numărând macrofagele CD68+ şi ne-
şi „+++”, iar rezultatele obţinute au pozitive a fost mai mare în regiunile luând în calcul neutrofilele CD68+, de-
fost sistematizate 4 grupe: „-“ colorare interfoliculare, s-au evaluat doar celu- brisul intercelular; au fost evaluate 4-5
absentă, „+” colorare slab pozitivă in- lele intrafoliculare. Pentru fiecare sec- câmpuri reprezentative.
Nr. 6/martie 2009
pag. 3
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68