oncolog-hematolog
ro
oncologie
fizică. Deşi nu se poate cuantifica acest carcinogenezei (conferită de restricţia unei populaţii cu un risc mediu de cancer
factor protector, unele studii retros- calorică) este reversibilă la infuzia de colorectal. De aceea, recomandarea
pective vorbesc despre activitatea fizică IGF1, arată rolul de mediator al aces- unanimă este de reducere a consumului
zilnică - mersul pe jos până la 3 şedinţe tuia (IGF1) între efectul protector al res- zilnic de carne roşie într-o populaţie
de antrenament fizic pe săptămână. tricţiei calorice şi carcinogeneză. Aceste sănătoasă, recomandare utilă şi în cazul
Elementele importante, consistent re- dovezi incontestabile justifică pe deplin prevenţiei bolilor cardiovasculare.
levate cu privire la legătura obezitate/obe- decizia ca ghidurile de nutriţie pentru n rolul fibrelor
zitate centrală/activitate fizică şi apariţia populaţia sănătoasă să cuprindă indi- Fibrele din dietă au fost promovate ca
cancerului colorectal au dus mai departe caţii referitoare la modificarea stilului fiind un factor protector pentru cancerul
spre ipoteza că rezistenţa la insulină şi de viaţă şi a dietei pentru a preveni apa- colorectal, iar posibile mecanisme pentru
hiperinsulinismul pot fi asociate cu riscul riţia cancerului colorectal. acest efect includ diluţia carcinogenilor
de cancer de colon. Compoziţia dietei fecali, reducerea timpului de tranzit,
factorul de creştere asemănător n Carnea roşie creşterea producţiei de acizi graşi cu lanţ
insulinei (insulin-like growth factor) Încercările de a demonstra că ex­istă scurt cu rol anti-carcinogenic, cuplarea
Factorul de creştere asemănător in- un anumit nutrient care să determine acizilor biliari cocarcinogenici. Oricare
sulinei (IGF1) joacă un rol important în apariţia cancerului de colon sunt în ar fi mecanismul implicat, studiile ecolo-
reglarea proliferării celulare şi apoptozei. desfăşurare. Rezultatele studiilor sunt de gice sugerează efectul protector al unei
Rezultate convergente din studii epi- cele mai multe ori contradictorii. Sunt diete bogate în fibre împotriva cancerului
demiologice şi cercetări pe modele de luaţi în discuţie principalii nutrienţi ai colonic, dar datele din studii prospective
carcinogeneză in vivo dovedesc că nivelu- unei diete echilibrate: proteinele, gluci- şi, de asemenea, din trialuri randomizate
rile înalte circulatorii de IGF1 sunt asociate dele şi grăsimile. Dacă pentru glucide şi dovedesc că nu ex­istă o relaţie directă de
cu creşterea riscului de cancer colorectal. grăsimi lucrurile sunt mai simple în sen- protecţie între fibre şi cancerul colorectal.
Numeroase studii vorbesc despre sul că s-a dovedit relaţia dintre un aport Această concluzie determină, pe de o parte,
faptul că dieta are un rol important caloric ex­agerat (pe seama creşterii can- ca indicaţiile de dietă să nu susţină rolul
în stabilirea nivelurilor circulante ale tităţii de grăsimi sau zaharuri din dietă) şi protector al fibrelor împotriva cancerului
IGF1. S-a dovedit că repausul alimentar riscul de apariţie a cancerului colorectal, colonic, iar, pe de altă parte, pentru că
determină reducerea semnificativă a în cazul proteinelor rezultatele sunt nu se poate evidenţia un dezavantaj al
nivelurilor plasmatice şi celulare de discordante. Ce pare însă să fie dovedit unei diete bogate în fibre - dietă utilă în
IGF1. Acest mecanism de reglare este este rolul consumului ex­agerat de proteine tratamentul şi prevenţia a numeroase
util proliferării celulare în condiţiile din carnea roşie - >160 g/zi determină boli digestive - ghidurile de nutriţie să
unui aport caloric neadecvat. Observaţia creşterea riscului de cancer colonic cu 35% recomande în continuare o dietă bogată
conform căreia protecţia împotriva faţă de un consum de sub 20 g/zi în cazul în fibre.
Tabelul 1
Rolul nutriţiei în apariţia cancerului colorectal
Probabilitate Scăderea riscului Nici o legătură Creşterea riscului
Convingător -------- ---- -----
dietă echilibrată calciu exces caloric
obezitate (cancer de colon)
Probabil
legume/vegetale coenzima Q10 carne roşie
alcool
fibre fumat
peşte grăsimi animale/saturate
Posibil
vitamina C
ouă
---------
seleniu
zaharuri
vitamina D carne excesiv prăjită
vitamina E
fier
acid folic
Insuficient --------
metionină
cafea
cereale
pag. 30
Nr. 6/martie 2009
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68