gineco
ro
ginecologie
respunzător fie per-laparoscopic, fie chirurgicale; leucocitoza şi VSH-ul lor, dimensiunile, prezenţa vegeta-
prin laparotomie mediană. După unii sunt crescute de obicei în afecţiunile ţiilor exofitice, lichid de ascită, as-
practicieni malignizarea este secun- inflamatorii, dar pot fi crescute şi în pectul uterului, al cavităţii uterine,
dară/survine în timp pe fondul unei cancerele de ovar); grosimea endometrului, index de
patologii tumorale benigne (20-80% 8 testul imunologic de sarcină (TIS) rezistenţă prin efectul Doppler, pre-
din totalul chistadenoamelor suferă pentru a exclude o sarcină; zenţa unor vase de neoformaţie la
un proces de degenerescenţă malig- 8 histerometria (obligatorie deoare- nivelul tumorii, aspectul imagistic al
nă în chistadenocarcinoame). După ce atunci când depăşeşte 15 cm poate ficatului, splinei, rinichilor etc.;
alţii, malignizarea este primitivă, exclude originea anexială a tumorii); 8 urografia (exclude un eventual ri-
prezentă anterior momentului de- 8 histerosalpinogografia (practicată nichi ectopic pelvin; pune în evidenţă
celării tumorii ovariene (protoonco- în absenţa inflamaţiilor sau a infecţi- compresiunea extrinsecă sau infiltra-
genele pot fi activate în oncogene de ilor pelvi-genitale arată cavitate ute- ţia neoplazică uni- sau bilaterală a
diverşi inductori încă din viaţa intra- rină conservată, uter laterodeviat pe ureterelor pelvine);
uterină a fetiţei sau perpubertar, cât partea opusă tumorii anexiale); 8 irigografia (exclude prezenţa unei
şi în adolescenţă). 8 radiografia abdominală pe gol tumori rectosigmoidiene);
(identifică adeseori imagini radiologi- 8 limfografia (utilizată în scop diag-
5. Explorări paraclinice ce specifice/fragmente osoase, dinţi, nostic permite depistarea metasta-
Confirmarea paraclinică este esen- în teratoame/chistul dermoid); zelor ganglionare, utilizată şi în scop
ţială pentru a preciza natura anexi- 8 ecografia convenţională transab- terapeutic prin iodul radioactiv);
ală a tumorii, existenţa eventualelor dominală şi endovaginală, ecografia 8 dozările hormonale în tumorile
leziuni asociate pelvi-genitale şi ab- 3D sau 4D, asociate cu Doppler pul- cu funcţie endocrină (estrogenemia
dominale, hepato-renale, prezenţa sat, Doppler color, Power-Doppler plasmatică crescută în tumorile de
complicaţiilor, încadrarea stadială în - minim invazive - pun în evidenţă, granuloasă, testosteronul plasmatic
cazul cancerelor de ovar. Intră în dis- prezenţa formaţiunilor tumorale şi 17-CS în arenoblastoame, preg-
cuţie, în acest sens, explorările para- pelvi-genitale/chisturi simple foli- nandioluria în tumorile tecale, pro-
clinice nespecifice şi specifice: culare sau luteinice, chisturi mul- gesteronemia scăzută şi creşterea de
8 investigaţii hematologice uzu- tiloculare, ovare polichistice, sep- FSH şi LH în ovare polichistice, dar
ale (hemogramă/anemie adeseori; turi mai mult sau mai puţin groase, mai ales în sindromul Stein-Leven-
glicemie, uree, creatinină, acid uric; hiperechogene,vegetaţii endofitice, thal, conversia periferică a testoste-
timp Quick, timp Howell, tromboci- sediment în cavităţile foliculare, hi- ronului în estrogeni);
te, fibrinogen; nu au legătură directă perecogenicitate în tumorile solide, 8 markerii tumorali de tipul CA-125,
cu prezenţa tumorii de ovar, dar sunt alternanţă hiperecogenicitate cu CA-19.9, CA-15.3, ACE, HCG întot-
necesare în contextul intervenţiei zone anecogene, conturul formaţiuni- deauna crescuţi în tumorile de ovar,
dar mai ales în cancerul ovarian;
8 markerii biochimici/enzimatici
(catepsinele B şi D, adeseori crescute
în cancerul de ovar);
8 imagistica performantă (tomo-
grafia computerizată/scanner corp
complet; rezonanţa magnetică nuclea-
ră; pe lângă evidenţierea tumorii, pot
pune în evidenţă extensivitatea conti-
nuă sau discontinuă, la distanţă, even-
tuale metastaze);
8 laparoscopia cu efectuarea chisto-
scopiei, atât în scop diagnostic, tera-
peutic, cât şi operator;
8 puncţia ecoghidată (examenul
lichidului de puncţie/citologic, bio-
chimic - estradiol, progesteron, testos-
teron, markeri tumorali - CA 125, ca-
tepsinele, interleukine 6 şi 8);
8 culdocenteza (examenul citologic al
lichidului peritoneal în caz de ascită sau
după puncţie-lavaj: cu 100 ml ser fiziolo-
gic, aspiraţie/citologia poate da în 35%
din cazuri rezultate fals-negative);
8 citologia vaginală exfoliativă ( fro-
Figura 4 a, b. Disgenezie ovariană cu sindrom de virilizare şi sterilitate
tiurile Babeş-Papanicolau pot fi une-
pag. 182 Vol. 4, Nr. 3 /septembrie 2008
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68