gineco
ro
lilor, staza biliară (prin dilatarea CB şi late prematur, hipoperfuzie uterină şi
a colecistului), îngroşarea pereţilor co- transplacentară, infecţie transplacen-
lecistului (caracteristic peste 3 mm în tară sau acţiune a toxinelor bacteriene
colecistita acută), precum şi prezenţa transplacentar. Toate acestea se pot
bulelor de gaz în cazul infecţiei cu ana- solda cu avort, moarte fetală in utero,
erobi. În cazul litiazei biliare, ecogra- naştere prematură, deficite de creştere
fia prezintă o sensibilitate de 95-99%. sau sechele în post-partum.
Având în vedere că ecografia este lipsită Rata complicaţiilor creşte o dată cu
de riscuri în sarcină, ea rămâne metoda vârsta gestaţională.
Marius Moga, Ioan Giurgiu
imagistică de elecţie
(2,3,4,9,10,21,22)
. Contracţiile uterine complică evoluţia
Dispepsia, intoleranţa la alimente bo- în peste 60-70% din cazuri dacă vârsta
Clinica de Obstetrică-Ginecologie Braşov
gate în grăsimi, durerile în hipocondrul Colecistita acută litiazică gestaţională este mai mare de 24 de săp-
drept iradiate în epigastru sau intersca-
cu calcul inclavat infundibular
tămâni.
pulo-vertebral sunt manifestări comu- Moartea fătului are o incidenţă cres-
ne, în colecistită apărând febra, frisonul, Aceeaşi patologie, dar cu edem parie- cută în primul trimestru de sarcină când
uneori apărare musculară localizată şi tal mai marcat. apare la aproximativ 5% din cazuri.
evidenţierea palpatorică a veziculei bili- Riscul naşterii premature a fost rapor-
are destinse (S. Murphy). Colecistita gangrenoasă tat în literatură între 5% şi 45% în cazul
Subicterul sau icterul datorate cole- Explorările radiologice sunt rare, da- intervenţiilor chirurgicale la nivelul ab-
cistitei sau coledocolitiazei apar în nu- torită riscului fetal. Totuşi, riscul fetal domenului (respectiv la nivelul hipocon-
mai 5% din cazuri
(2,6,10,21)
. asociat radiografiilor de rutină şi colan- drului drept)
(21)
.
Cazurile cu evoluţie gravă pot prezen- giografiei este minim
(2,6,7,8,22)
. Colangio- Mortalitatea maternă nu diferă de cea
ta semne şi simptome caracteristice pe- pancreatografia endoscopică retrogradă intâlnită la femeile negravide, iar morta-
ritonitei şi sepsisului. (ERCP) confirmă diagnosticul de litia- litatea fetală (chiar şi după intervenţie
Modificările biologice sunt discrete. ză coledociană şi poate elimina calcu- chirurgicală) se situează la 5-9% din ca-
Litiaza biliară necomplicată nu alte- lii
(4,15,20,21)
. De asemenea, fătul poate fi zuri
(6,7,10,21,22)
.
rează testele funcţionale hepatice şi nu protejat prin “şorţuri” de plumb plasa- Complicaţiile redutabile sunt repre-
determină apariţia sindromului de co- te în calea fasciculului de raze X
(4)(9)(10)
zentate de perforaţia piocolecistului,
lestază
(4)
.
(11)(12)(31,32)
. cu dezvoltarea peritonitei generaliza-
Concentraţia fosfatazei alcaline este Diagnosticul pozitiv se pune pe baza te şi respectiv septicemia, cu evoluţie
uşor crescută în sarcină datorită pro- examenului clinic şi a examenului eco- gravă, mergând până la MSOF şi de-
ducţiei la nivel placentar a unei izoen- grafic, explorările biochimice şi bacte- ces.
zime; de aceea nu are valoare diagnos- riologice arătând răsunetul asupra or- În aceste cazuri, accentul se pune pe
tică deosebită, ba chiar generând uneori ganismului matern şi, eventual, agentul salvarea mamei şi abia apoi salvarea
confuzii
(2,4,6,7,8,21,22)
. infecţios. sarcinii. Oricum, în aceste situaţii, su-
Colecistita acută se asociază cu leu- În diagnosticul diferenţial trebuie pravieţuirea fetală şi ducerea sarcinii la
cocitoză cu neutrofilie şi devierea spre avute în vedere alte suferinţe ce se pot termen sunt excepţionale
(2,3,8,13,21)
.
stânga a formulei leucocitare, creşte- acompania de icter şi teste hepatice al- Pusee repetate de colecistită acută,
rea concentraţiei de bilirubină, modi- terate, cum ar fi hepatitele virale acute, tratate, duc în final la colecistită cronică
ficări ale testelor hepatice şi o creşte- colestaza intrahepatică de sarcină, de- şi remanieri importante loco-regionale,
re uşoară a amilazelor. De menţionat generescenţa hepatică acută grasă, sdr. printre care colecistul sclero-atrofic (ex-
faptul că în sarcină apare leucocitoză HELLP sau de durere abdominală, ca clus funcţional) şi pediculita “lemnoa-
în mod fiziologic (se acceptă până la aceea din apendicita acută, ulcerul pep- să”, cu probleme deosebite în cazul unei
15.000/mm
3
), de aceea devierea spre tic, pancreatită, pielonefrită sau chiar eventuale operaţii
(4,7,8,10,21)
.
stânga a formulei leucocitare este mai din litiaza veziculară necomplicată (ne- Litiaza biliară asimptomatică nu ne-
utilă pentru diagnostic decât nivelul infectată). cesită tratament. Dizolvarea calculilor
leucocitozei în sine
(2,6,22)
. Dispepsia apare relativ frecvent în sar- cu acid chenodezoxicolic şi ursodezo-
Hemoculturile pot identifica ger- cină, deci va trebui identificate semnele xicolic era proscrisă datorită presupu-
menul, dar au valoare doar în fazele şi simptomele caracteristice patologiei selor efecte asupra sarcinii, prin tra-
avansate, grave (sepsis cu bacteriemie), biliare: intoleranţă la mâncăruri grase, versarea barierei placentare. Totuşi,
atunci când sarcina este de obicei com- durerile în hipocondru drept iradiate studii recente arată că acidul ursodez-
promisă şi accentul se pune pe salvarea specific, steatoree etc.
(2,4,6-10,21,22)
. oxicolic poate fi folosit în sarcină, mai
mamei
(2)(3)(8)(22)
. S-a constatat creşterea incidenţei ales pentru corectarea raportului aci-
Biliculturile, obţinute prin puncţie, avorturilor şi naşterilor premature la zilor biliari şi combaterea litogenezei.
pot fi utile, dar sunt riscante prin posibi- gravidele cu colecistită acută, faţă de În cazul colecistitei acute, tratamen-
litatea de diseminare a infecţiei
(3)
. sarcinile fără factori de risc. tul este iniţial conservator: repaus
Explorările imagistice, mai ales eco- Aceasta se explică prin conjugarea alimentar, sondă nazo-gastrică, medi-
grafia, sunt de un real folos. factorilor implicaţi: iritativ şi infecţi- caţie antibiotică, antispastică, analge-
Ecografia decelează prezenţa calcu- os. Pot apărea contracţii uterine insta- tică
(2,4-7,11-13,21,22)
.
Vol. 4, Nr. 3/septembrie 2008
pag. 163
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68