This page contains a Flash digital edition of a book.
infecţio ro


Tabelul 5 Criterii pentru PC severă în conformitate cu ghidul ATS (2001)


Criterii minore evaluate la internare Frecvenţă respiratorie >30 resp./min. Insuficienţă respiratorie severă (paO2/FiO2


Criterii majore evaluate la internare/pe parcursul evoluţiei clinice Necesitatea ventilării mecanice Creşterea infiltratelor pulmonare cu ≥50% şi absenţa ameliorării clinice Necesitate de medicaţie vasopresoare mai mult de 4 ore (şoc septic) Creatinina serică ≥2 mg/dl sau creştere de ≥2 mg/dl la pacientul cu afectare renală anterioară sau insuficienţă renală acută ce necesită dializă


consideraţie şi la care potenţialul beneficiu al terapiei intensive este recunoscut. Pacienţii cu pneumonie severă sunt internaţi în servicii de terapie intensivă cel mai frecvent atunci când este necesară ven- tilarea mecanică şi/sau tratat şocul septic. ATS (American Tho- racic Society) a propus o scală de predicţie pentru PCA severă ce necesită terapie intensivă, care a fost validată - tabelul 5(11)


. Aceasta


este compusă din criterii minore ce sunt evaluate la internare şi criterii majore ce pot fi evaluate atât la internare, cât şi pe parcur- sul evoluţiei clinice, pentru in- ternarea în terapie intensivă fiind necesare cel puţin trei criterii mi- nore sau două criterii majore. Recomandările ghidului ERS/ sunt:


ESCMID(22)


n a lua în consideraţie internarea în terapie intensivă pentru pacien- tul cu insuficienţă respiratorie acută, sepsis sever/şoc septic şi care radiologic prezintă extensia infiltratelor pulmonare;


n prezenţa a cel puţin două criterii dintre: TA sistolică 4 ore, indică PCA severă şi necesită internare în terapie intensivă.


nr. 20 • 4/2009


Evaluarea pacientului cu PCA


Stratificarea severităţii PCA şi posi-


bilitatea îngrijirii ambulatorii/spi ta- liceşti determină abordări diagnostice dife renţiate. Diagnosticul PCA se suspicionează


pe constelaţia de simptome ( febră ± frisoane, tuse, durere pleurală, semne constituţionale) şi semne clinice ( fe- bră, tahipnee, semne de condensare pulmonară: ampliaţii pulmonare di- minuate, vibraţii vocale accentuate, matitate la percuţie, murmur vezicu- lar diminuat, prezenţa de raluri) şi este susţinut prin datele furnizate de examenul radiografic pulmonar. Pentru pacienţii cu PCA uşoară nu


sunt de regulă necesare investigaţii spe cifice. Pentru pacienţii spitalizaţi, este ne-


cesară: n evaluarea la internare a gazome- triei arteriale, hemoleucogramei, un minim set de investigaţii bio-


Tabelul 6 Criterii pentru evaluarea stabilității clinice


Temperatură ≤37,8 ºC Frecvenţa cardiacă ≤100 băt./min. Frecvenţa respiratorie ≤24 resp./min. TA sistolică ≥90 mmHg SaO2 ≥90% sau paO2 ≥60 mmHg în aerul atmosferic Reluarea toleranţei digestive Status mintal normal


pag. 37


chimice (uree, creatinină, ionogra- ma, transaminaze).


n determinarea proteinei C reac- tive nu diferenţiază cert între etiologia virală şi cea bacteriană şi prezintă o slabă corelaţie cu se- veritatea bolii, însă este un indica- tor util al evoluţiei PCA. Aceasta, împreună cu IL6 şi procalcitonina au demonstrat potenţial prognos- tic important(23,24)


. Extinderea demersului de diagnos-


tic etiologic este dictată de severitatea pneumoniei (hemoculturi, examen de spută/secreţii din tractul respirator inferior, examinarea lichidului pleu- ral, determinarea de antigene urin- are pentru pneumococ şi Legionella, determinare de antigene virale/acizi nucleici din secreţii respiratorii, sero- logice pentru virusuri şi germeni ati- pici etc.). Hemoculturile obţinute înaintea in-


stituirii tratamentului antibiotic şi cât mai precoce în evoluţia bolii, prezintă specificitate înaltă, însă studiile arată pozitivarea acestora în doar 4-18% dintre cazurile de PCA netratate(25, 26) Culturile din lichidul pleural


.


obţinut prin toracenteză pentru pacienţii spitalizaţi cu revărsat pleu- ral în cantitate mare, deşi cu speci- ficitate foarte bună, au sensibilitate redusă, datorită rarelor cazuri în care sunt datorate unei diseminări bacteri- ane pleurale(27)


. Examenul sputei este metoda bac-


teriologică cea mai utilizată pentru diagnosticul etiologic al PCA: n examenul direct al frotiurilor colorate Gram poate fi luat în consideraţie dacă aspectul micro- scopic este reprezentativ pentru secreţii din căile aeriene inferio- are - pentru ca un specimen să fie valid pentru examinări ulterioare trebuie să prezinte mai puţin de


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52
Produced with Yudu - www.yudu.com