This page contains a Flash digital edition of a book.
infecţio ro


Ciudăţeniile unui război anunţat Recent, un grup de arheologi egipteni


susţinea că marea piramidă a lui Kheops nu a


fost construită de zeci de mii de sclavi, aşa cum şi-au imaginat autori şi scenarişti contempo- rani, ci de oameni liberi. Poate că munceau


în contul taxelor datorate statului sau poate că erau plătiţi. De ce să nu credem însă că, mândri de un asemenea proiect al neamului,


numeroşi “Prieteni ai lui Kheops” au plecat de lângă familiile lor şi au participat voluntar la realizarea celei mai vechi din minunile lumii


antice; aceasta este de altfel ipoteza arheologilor menţionaţi, care au descoperit sute de morminte


ale acestor truditori amplasate în faţa piramidei, ca semn de preţuire a efortului depus. Întrucât gospodăriile lucrătorilor au fost lipsite astfel de


principala forţă de muncă pentru câteva decenii, familiile lor depindeau de bunăvoinţa Nilului,


uşor de atins, doar se ştie că Egiptul era un dar al acestuia. Multe alte proiecte grandioase au fost realizate mai recent tot de oameni liberi; chiar


şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, în ultima sa perioadă. De altfel, privind gulagul sovietic şi


lagărele naziste, putem spune că în ultimul secol munca prizonierilor nu a urmărit eficienţa, ci a fost dedicată mai degrabă distrugerii lor. Cum s-au focalizat energiile necesare unor


asemenea realizări? Societăţile totalitare au mizat pe un entuziasm manipulat mai mult sau mai puţin abil de un “Salvator al Patriei”. Societăţile democratice, care în epoca modernă se revendică de la Marea Revoluţie Franceză, amestec de generozitate teoretică şi


monstruozitate a faptelor, au adoptat şi ele tema voluntariatului la semnalul “Patria în pericol!”; conştiente însă de durata limitată a unui asemenea suflu, s-au întors spre grija pentru forţa de muncă, o motivare care include între principiile eficientizării şi asigurarea


unui nivel de comoditate pentru cei ce pun în operă diverse proiecte, fie ele naţionale sau doar punctuale. Desigur, această stare are drept contrapartidă adormirea pornirilor contestatare, cu ajutorul atâtor activităţi cronofage, de la televiziune la jocuri pe calculator, sub acelaşi vis comun al comodităţii.


E dificil să vorbim de modele la care ne-am alinia aici, sub zidurile Hisarlâkului, între aspiraţii mai vechi şi mai noi. Doar o jumătate de veac de comunism a permis culpabilizarea muncii remunerate,


considerată inferioară celei “patriotice”, dar şi dezvoltarea inventivă a modalităţilor de a ocoli “şansa” de a-ţi afirma o asemenea superioritate etică; de cealaltă parte, grija deosebită faţă de cei ce


muncesc sub presiune şi în mediu cu risc. Unde ne aflăm - stingheri prin Europa, azi ironici şi suficienţi, mâine furioşi şi înspăimântaţi în faţa uneia şi aceeaşi provocări? Ne poate oare proteja acea mică armată de învingători nedoriţi sau de înfrânţi inutili, împovărată de


propria noastră inconstanţă, cu armament modern, dar cu uniforme de un alb ponosit datorită unor decizii demotivante “impuse de criza mondială” şi pusă în faţa unei agresiuni de dimensiuni neobişnuite?


PS: O singură întrebare ar putea aduce neînţelesuri şi mai mari: de ce oare acea construcţie gigantică despre care vorbeam este numită Marea Piramidă a lui Kheops?


Anul V • nr. 20 • 4/2009


Infecţio ro


Revistă de informare specializată


Reclamă I20(4)0113 


editorial


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52
Produced with Yudu - www.yudu.com