This page contains a Flash digital edition of a book.
infecţio ro


ştiri Puncte de vedere neaşteptate – adevărurile lor… Diversificarea agresiunilor – rezistenţa la antibiotice stimulată de piscicultură!


Alături de consumul de antibiotice pentru diferite sindroame infecţioase, există şi situaţii care stimulează creşterea nivelului rezistenţei germenilor implicaţi în patologia umană. Mai bine studiat a fost consumul antibioticelor în zootehnie, inclusiv ca promotor al creşterii animalelor folosite în industria alimentară, ceea ce a condus la restricţionarea acestei întrebuinţări pentru clasele de antibiotice utilizate şi în medicina umană. Recent, în “Clinical Infectious Diseases” a fost publicat un material care analizează o altă situaţie de risc: stimularea rezistenţei secundare dezvoltării pisciculturii. Îngrijorarea este datorată creşterii volumului acestei activităţi, cantitatea de peşte consumată anual dublându-se în ultimii 15 ani. Antibioticele se administrează în piscicultură fie prin imersie directă, fie adăugate în alimentaţia faunei acvatice; în afară de acestea, apa se mai poate contamina cu reziduuri/ dejecţii care conţin antibiotice neinactivate. Întrucât printre acestea se află şi produse similare celor din clinica umană, riscul pentru om este evident; OMS a identificat principalele riscuri ce provin din utilizarea pe scară largă a următoarelor antibiotice: ami nopeniciline, eritromicină, streptomicină, chinolone. 80-90% din producţia industrială de peşte provine din China, Indochina, Bangladesh, unde reglementările utilizării antibioticelor în asemenea scop lipsesc; în antiteză, Norvegia (producător important de somon, hering) are limitări ale utilizării de antibiotice în acest scop încă din 1987. Rezultatul este o presiune de selecţie a mutantelor rezistente din populaţiile bac- teriene endogene ale speciilor comestibile, cât şi din bacteriile care contaminează mediul acvatic. Sunt expuse riscului persoanele care consumă peşte/fructe de mare insuficient preparate termic şi con-


taminate cu subpopulaţii bacteriene; riscul de îmbolnăvire derivă din patogenicitatea directă bacteriană asupra omului (Salmonella, Campylobacter), cât şi din transferul de gene de rezistenţă către flora endogenă intestinală a omului. Un exemplu edificator îl aduce un studiu efectuat asupra creveţilor comercializaţi de 13 companii ca produse “gata de consumat”, în care s-au izolat 162 de specii bacteriene (!!) printre care: E coli, Enterococcus spp, Salmonella spp; 81% din izolate s-au dovedit a fi rezistente la diverse antibiotice. Un sistem de cooperare internaţională, coordonat de FAO, OIE şi OMS este necesar pentru a stimula şi a ajuta statele în curs de dezvoltare să pună în practică măsuri de control al utilizării antibioticelor în piscicultură.


Heuer OE, Kruse H, Grave K, Collignon P, Karunasagar I, Angulo FJ. Human Health Consequences of Use of Antimicrobial Agents in Aquaculture Clin Infect Dis 2009; 49: 1248–53; Duran GM, Marshall DL. Ready-to-eat shrimp as an international vehicle of antibiotic- resistant bacteria. J Food Prot 2005; 68:2395–401.


Comentariul editorului Identificarea surselor posibile de expunere la concentraţii reduse


de antibiotic (presor de selecţie pentru mutante rezistente din flora endogenă) poate crea o mai bună imagine de ansamblu şi ajută la definirea de noi strategii de control ale rezistenţei la antibiotice. Doar un efort comun va putea conduce la limitarea acestui flagel insidios. Interzicerea utilizării antibioticelor în creşterea animalelor ar trebui să fie respectată şi la noi, inclusiv în piscicultură; cât mai există...


Autorii de manopere invazive vs infecţionişti: cronica unei înfrângeri aşteptate? (cazul SUA…) Modul de desfăşurare a activităţii şi aprecierea utilităţii specialităţii de boli infecţioase a cunoscut mari variaţii în ultima jumătate de secol, în raport cu timpul şi locul evaluării - de la prim-planul luptei împotriva unor ameninţări epidemice la ameninţarea cu dispariţia unei “specialităţi desuete”. Sistemele medicale i-au rezervat un spaţiu de acţiune care a fost cel al spitalelor special dedicate, al secţiilor în cadrul unor spitale multidisciplinare sau numai activitate de consult interdisciplinar în cadrul acestor spitale. O propunere de reformă bugetară din Statele Unite percepută ca o nouă ameninţare la adresa specialităţii a determinat reacţia Societăţii Americane de Patologie Infecţioasă (IDSA), publicată în numărul din 1 octombrie 2009 al “Clinical Infectious Diseases”. În dorinţa de a stimula afluxul de medici către îngrijirea primară, s-a propus creşterea tarifelor pentru manoperele invazive efectuate, inclusiv în regim ambula- toriu; întrucât alocarea bugetară este constantă, a fost diminuat în consecinţă nivelul de remunerare pentru consulturi interdisciplinare ce nu presupun efectuarea de proceduri, acestea urmând să fie toate echivalate evaluării iniţiale de urgenţă. În condiţiile în care cea mai mare parte a activităţii infecţioniştilor (92% în SUA) constă în ase- menea consulturi interdisciplinare, o asemenea măsură ar diminua semnificativ veniturile realizate de specialiştii în acest domeniu. În contraargument, IDSA evidenţiază gradul ridicat de complexitate a consulturilor efectuate de infecţionişti, care au de evaluat şi de stabi lit conduita diagnostică şi terapeutică la pacienţi cu stare critică - unii cu multiple disfuncţii de organ, pacienţi cu comorbidităţi, adesea imunodeprimaţi, pacienţi cu durată ridicată de spitalizare şi la care terapiile antiinfecţioase anterioare au eşuat; se acordă astfel un sprijin consistent activităţii din serviciile de oncologie, neurochirurgie, trau-


matologie, sau celor care efectuează transplant de organe. Complexi- tatea acestei activităţi şi responsabilitatea sporită în raport cu riscul ridicat de evoluţie nefavorabilă a respectivilor pacienţi ar trebui să se reflecte în aprecierea lor materială. O a doua problemă menţionată în materialul IDSA este cea a necesităţii menţinerii unui număr suficient de infecţionişti, specialişti formaţi să evalueze imaginea de ansamblu a unei ameninţări epidemice, esenţială pentru răspunsul faţă de noi ameninţări globale (de sănătate, economice, sociale), precum SARS, pandemii de gripă, febre hemoragice, bioterorism. Concluzia acestei prezentări este că o asemenea politică bugetară va îndepărta tinerii medici de o specialitate remunerată necorespunzător în pofida a cel puţin doi ani suplimentari de formare profesională, ceea ce ar subţia rândurile primei linii de apărare împotriva viitoarelor ameninţări ale agenţilor infecţioşi.


Martinelli LP, McQuillen DP, Scull JA Devaluing a Specialty: The Centers for Medicare and Medicaid Services Proposal to Elimi- nate Consultation Codes. Clin Infect Dis 2009; 49: 995–6


Comentariul editorului Cine nu învaţă din greşelile altora (sau ale sale) este sortit să


le repete. Menţinerea secţiilor de patologie infecţioasă ar trebui să reducă acest risc al stingerii unei specialităţi de primă linie în condiţii de ameninţări severe la adresa sănătăţii publice: pandemii de gripă, HIV... Parafrazând, poate că niciodată cei mulţi nu au datorat atât de mult unui grup atât de restrâns (s-ar putea spune încă şi mai restrâns în unele situaţii...) Să se aplice încă o dată legea maximei polarizări? Fără invidie, de ce să le aibă intervenţioniştii pe toate?


pag. 14 nr. 20 • 4/2009


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52
Produced with Yudu - www.yudu.com