MANTAUA LUI GOGOL


revistei „Bucovina literară” a fost ales, în plenul Adunării Generale, Alexandru Ovidiu Vintilă, ceilalţi membri ai redacţiei urmând să fie stabiliţi ulterior de comitetul de conducere al SSB. Întrebarea ta, în ceea ce mă priveşte, este


destul de surprinzătoare, ca şi cum la Suceava n-ar mai exista scriitori de valoare, iar revista „Bucovina literară” n-ar mai apărea. Să recunoaştem, totuşi, că în judeţul Suceava trăiesc şi crează activ membri titulari ai Uniunii Scriitorilor din România, precum Ion Beldeanu. Constantin Hrehor, Constantin Severin, Mircea A. Diaconu, Ion Cozmei, Ion Filipciuc, Nicolae Cârlan, Viorica Petrovici, Carmen Veronica Steiciuc, Elena Maria Cuşnir, Horaţiu Stamatin, Liviu Popescu, Mihai Sultana Vicol, Constantin Blănaru, Angela Furtună, Gheorghe Paţa, Vasile Zetu, Ioan Ţicalo, Doina Cernica, Niadi Cernica, Elena Brânduşa Steiciuc, Alexandru Ovidiu Vintilă, Constantin Arcu, Ion Prelipcean, etc. Scriitori bucovineni în viaţă sunt şi Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Lucia Olaru – Nenati (Botoşani), Ion Popescu Sireteanu, Ilie Dan, Liviu Papuc (Iaşi), Constantin Călin (Bacău) etc. Sunt aproape de a deveni membri ai USR


scriitorii suceveni Anica Facina, Gheorghe Vicol, Emil Ianuş, Mihai Mateiciuc, Liviu Dorin Clement, Sabina Fînaru, Isabel Vintilă etc. Mulţi dintre scriitorii enumeraţi deţin


premii literare acordate de Uniunea Scriitorilor din România, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Fundaţia Culturală a Bucovinei etc. Să nu uităm că în nordul Bucovinei


activează scriitori importanţi şi cunoscuţi, precum Vasile Tărâţeanu (membru de onoare al Academiei Române), Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Opaiţ, Simion Gociu, Dumitru Covalciuc, Ilie Popescu, Dumitru Mintencu, Ştefan Hostiuc etc. La ora când scriu aceste rânduri a apărut o


antologie a scriitorilor bucovineni contemporani (majoritatea membri ai SSB), sub egida Consiliului Judeţean Suceava, iar la orizont apar nume de tineri scriitori cu real talent, care bat la porţile SSB sau USR şi care fac cinste spaţiului literar bucovinean. Nici revista „Bucovina literară” nu se află


într-un „con de umbră”, ea fiind cunoscută şi apreciată la nivel naţional şi internaţional, dovadă fiind numele de rezonanţă ale colaboratorilor permanenţi ai revistei: Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Leo Butnaru, Al. Cistelecan, Constantin Dram, Horia Gârbea, Liviu Ioan Stoiciu, Matei Vişniec, Ioan Holban, Adrian Dinu Rachieru, Madga Ursachi, Theodor Codreanu, Gheorghe Grigurcu, Ilie Luceac etc. În calitate de nou vicepreşedinte al


Societăţii Scriitorilor Bucovineni (şi în anii trecuţi am făcut parte din Comitetul de conducere al SSB), îmi revine o plăcută şi firească „sarcina” de a deveni liantul necesar al unei comuniuni de breaslă scriitoricească în spaţiul spiritual mirific al Bucovinei istorice, de a crea dialogul necondiţionat


Anul II, nr. 4-5, oct 2012 – apr. 2013 9


dintre generaţiile de creatori autentici în literatura română contemporană, care să reprezinte o emblemă solidă şi reprezentativă în istoria adevărată a literaturii româneşti. V.N. – La Rădăuţi, un grup de creatori


literari sufletişti scoate la lumina tiparului, prin mijloace private, revista „Obcina literară”, în ultimele zile ieşind pe piaţă nr. 11 al revistei. Colectivul de redacţie al revistei „Obcina literară”, din care fac parte şi eu, ar fi curios să afle părerea unui fondator şi conducător de reviste şi publicaţii româneşti despre revista noastră. I.C. – Am răsfoit (ba chiar am citit) câteva


numere din revista „Obcina literară”, despre care am, în general, o părere pozitivă, dar acum mă voi referi la ultimul număr al revistei (nr. 11), pe care-l am în faţă. Mă surprinde, mai întâi, faptul că cei mai prezenţi semnatari ai articolelor din revistă, Emil Ianuş – director – şi Ion Prelipcean – redactor şef –, fac parte din colectivul tehnic şi nu din cel de redacţie, cum s-ar cuveni. În al doilea rând, revista rădăuţeană nu are rubrici permanente, articolele pur literare fiind amestecate cu cele de interes cultural. Este, totuşi, „Obcina….literară”!! Nu trebuiesc omise, la o lectură avizată, greşelile de exprimare a limbii române literare şi cele de tipar! Cum vine, la o adică, „ne-am adunat, ne-


am unit, să-l omagiem, să ne cinstim (sic)!, să ne apărăm şi să cultivăm limba română”?! Sau „au urcat pe scenă vorbitori (sic!) şi artişti…”?! „Limba noastră e-o comoară” şi „Mult e dulce şi frumoasă” sunt sintagme celebre scrise de acelaşi autor, Alexie Mateevici! Este amatoricească demonstraţia lingvistică, prin care Bacău înseamnă „Oraşul lui Bachus”! Cartea premiată a traducătoarei Lucia Olaru Nenati nu este o carte de …..memorialistică! Concluzionând, corectorul revistei nu


stăpâneşte acordul gramatical, nu foloseşte virgula la locul potrivit (uneori, ea apare şi între….subiect şi predicat!) abuzează folosirea ghilimelelor etc. Revista, totuşi, este atractivă, educativă, necesară. Să închei, deci, cu dictonul latin: Per aspera, ad astra!


V.N. – Îţi mulţumesc, în numele cititorilor,


pentru acest interviu. Multă sănătate, în primul rând, şi spor rodnic pe ogorul creaţiei originale şi al traducerii, precum şi în închegarea breslei scriitoriceşti sucevene!


A consemnat Vichentie Nicolaiciuc,


redactor la „Obcina literară” din Rădăuţi noiembrie 2012.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52