MANTAUA LUI GOGOL


care a publicat un tom pertinent al traducerii Mioriţei în mai multe limbi universale. Varianta mea a avut ca sprijin Dicţionarul româno-ucrainean, dar şi câteva sugestii lingvistice din partea regretatului prozator român de etnie ucraineană Iurii Lucan. Mă bucur, abia acum, de aprecierea ta, care eşti un bun cunoscător al limbii ucrainene. V.N. – Hai să tragem acum o mică/mare


concluzie. Dacă nu cunoşteai din copilărie limba ucraineană, nu te-ai fi apucat de a doua latură a muncii tale creatoare, respectiv traducerea lui Taras Şevcenko în limba lui Mihai Eminescu şi a Mioriţei în limba lui Şevcenko. Ca atare, nu obţineai atâtea premii pentru munca de traducător şi nu ai fi avut subiect pentru doctorat. I.C – Dragă Vichentie! Aş dori să ştii că,


odată pornită traducerea din Şevcenko, m-am apropiat şi de alţi scriitori ucraineni (contemporani), din care am tradus în româneşte: Mihailo Tcaci şi Tamara Severniuk (publicaţi în „Curierul ucrainean” şi Almanahul „Bucovina literară”) şi Vasyli Kuhta şi Vasyli Reabei (publicaţi în revista „Poesis”). Cât priveşte lucrarea mea de doctorat, ea a fost precedată, de fapt, la Universitatea din Cernăuţi, unde, sub conducerea ştiinţifică a regretatului profesor Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române, am purces la elaborarea tezei Coincidenţe romantice la Eminescu şi Şevcenko, dar a fost susţinută, în cele din urmă, la Universitatea din Bucureşti, sub titlul Taras Şevcenko – poetul naţional al Ucrainei şi receptarea lui în România. V.N. – Ioane! Ai fost omul care ai ridicat


satul Calineşti Cuparencu din anonimat. Să mă explic: ai contribuit la ridicarea în sat a bustului lui Mihai Eminescu; satul a intrat în circuitul turistic literar prin Festivalul literar „Mihai Eminescu” din fiecare 15 ianuarie, cu prezenţa celor mai cunoscuţi eminescologi români contemporani. I.C. – Satul Călineşti Cuparencu, un sat


relativ mic din sudul Bucovinei, a fost, într-adevăr, prea puţin prezent în studiile istoricilor literari care s-au ocupat de strămoşii paterni ai celui mai mare scriitor al românilor. Cu excepţia lui Vasile Gherasim, profesor la Cernăuţi, care în 1922 poposeşte în „satul Eminovicenilor”, a lui Augustin Z.N. Pop, care vizitează satul pentru completarea biografiei pe linie paternă a marelui poet în anul 1961, a lui Ion Roşu, autorul cărţii Legendă şi adevăr în biografia lui Eminescu. Originile, Bucureşti, Ed. „Cartea Românească”, 1989, satul natal al lui Gheorghe Eminovici nu a trezit interesul firesc al eminescologilor contemporani, ca să afle cu exactitate obârşia primilor Eminovici descinşi în satul bucovinean din spaţiul transilvănean, mai precis de la Blaj. De câţiva ani încoace, am reuşit să-i conving pe organizatorii Festivalului literar naţional „Mihai Eminescu” ca participanţii de seamă la festival să poposească, în drumul lor de la Suceava la Putna, la bustul lui Mihai Eminescu din


8 Anul II, nr. 4-5, oct 2012 – apr. 2013


curtea bisericii de la Călineşti Cuparencu şi să asiste la un simpozion închinat Eminovicilor, rudele pe linie paternă ale celui mai mare scriitor al românilor. Sper ca pe 15 ianuarie 2013, la Călineşti


Cuparencu să fie sărbătorit, în context eminescian, evenimentul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea şcolii de stat din localitate, şcoala urmând să poarte numele „Gheorghe Eminovici”, tatăl poetului fiind născut acum 200 de ani în familia dascălului Vasile Eminovici. V.N. – Să revenim la activitatea ta în


rândul breslei scriitorilor din Bucovina. Pe 27 octombrie 2012 a avut loc Adunarea Generală a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, când tu ai fost ales în funcţia de vicepreşedinte al SSB. Cum crezi că vei putea răspunde cererilor exprimate sau tacite ale colegilor de breaslă pentru a impulsiona munca creatorilor de frumos prin mijlocirea cuvintelor, încât şi la Suceava (în Bucovina, cu alte cuvinte) să avem scriitori de valoare, măcar la nivelul celor interbelici, precum Mircea Streinul, Traian Chelariu sau Iulian Vesper, şi o revistă literară de talia „Tribunei” de la Cluj sau a „Convorbirilor literare” de la Iaşi? I.C. – Să nu uităm că activitatea literară de


astăzi din Suceava o continuă pe cea din jurul anilor `30-40 ai secolului trecut de la Cernăuţi, unde au fost înfiinţate Societatea Scriitorilor Bucovineni şi revista „Bucovina literară”. Pe lângă numele scriitorilor invocaţi de tine, la Cernăuţi s-au afirmat în perioada interbelică şi scriitorii Teofil Lianu (Dumbrăveanu), E. Ar. Zaharia, George Voevidca, George Drumur, Dragoş Vicol, Dimitrie Vatamaniuc etc. După cum cunoaştem, în primăvara anului


1944, odată cu ocuparea nordului Bucovinei, activitatea Societăţii Scriitorilor Bucovineni, precum şi cea a revistei „Bucovina literară”, au fost suprimate. Abia după evenimentele din decembrie 1989, Societatea Scriitorilor Bucovineni (SSB) a fost reînfiinţată de un grup de scriitori suceveni, precum Mihail Iordache, George Damian, Marcel Mureşeanu, Ion Beldeanu, Constantin Şteferiuc, Ion Cozmei etc., iar revista „Bucovina literară” şi-a reluat apariţia în serie nouă, din iniţiativa aceluiaşi grup de suceveni, sub coordonarea criticului literar Mihail Iordache. Revista „Bucovina literară” şi-a căpătat un


format nou, iar funcţia de redactor-şef, după Mihail Iordache, a fost deţinută succesiv de Marcel Mureşeanu, Mircea A. Diaconu, Ion Beldeanu şi Constantin Arcu. Adunarea Generală din octombrie a.c. a ales o nouă conducere, atât la SSB, cât şi la revistă. Dacă membrii comitetului de conducere al SSB au fost nominalizaţi imediat (Carmen Veronica Steiciuc – preşedinte, Ion Cozmei – vicepreşedinte, Sabina Fînaru – secretar, Gheorghe Paţa – trezorier, Elena Brânduşa Steiciuc, Alexandru Ovidiu Vintilă şi Elena Simionovici – membri), la conducerea


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52