This page contains a Flash digital edition of a book.
MANTAUA LUI GOGOL


pomenesc pe necuratul, aşa în mijlocul rugăciunii... dar demonii îştia...


1 sumna – fustă. 2 ciuhaie – sperietoare. 3 molitfelnic – carte de rugăciuni.


Ce ne-a mai rămas de făcut?... A trebuit să


ne descurcăm singuri, că tare mult ne-am mai dorit să vedem în curtea bunicii un cocoş ca Grigore al babei Rozalia. Chiar în după-amiaza acelei zile, când


COCOŞUL BUNICII Cocoş mai frumos decât Grigore al babei


Rozalia de peste râu, nu avea nimeni în tot cătunul nostru. Mare şi frumos, cu penele colorate, cu creastă şi cercei de foc şi cu pinteni de aur, umbla ca un crai printre găini. Uliul?... Nici nu îndrăznea să privească din


înaltul cerului spre curtea babei Rozalia. De frica lui Grigore ocolea casa bătrânei pe după al zecelea nor. Iar în zori, când Grigore vestea sosirea noii zile, glasu-i răsuna ca un corn de vânătoare, de nu mai putea bătrâna de dragul lui.


de muşat2, că tare hireş3 mai îmblă de zici că-i


«Ţucă-l1 baba jândar,


numa’ Grigore al meu, hie-i ţărâna de puf mai umbla aşe de ţanţoş» îşi lăuda baba cocoşul pe care l-a botezat cu numele răposatului său soţ. Toate gospodinele din cătun, când puneau


ouăle sub cloşcă, cereau două trei şi de la baba Rozalia, nădăjduind să aibă asemenea cocoş precum Grigore al babei. – Bunicuţo, pune sub cloţă şi un ouţ de la


baba Rozalia, unul singurel!... ne rugam noi cu Ionică de bunica. Dar ea nici nu vroia să audă de baba Rozalia de când se certaseră din cauza lui Grigore care sărind gardul în grădina bunicii îi «grăpase» straturile de ceapă. – Ia nu mă mai clopotiți la cap că-s


bolândă de trebi şi fără voi. Cu ce-s mai bune alea de la Rozalia? Ou-i ou! s-a răstea la noi bunica. – Melgem noi şi celem un ou de la baba


Lozalia, a insistat Ionică. – Nu cumva să vă prind pe la hoaşca aia că


vă rump pticioarele! Ce sunteţi voi coldani4?!


baba Rozalia îşi duse văcuţa la păscut, iar Grigore făcea ordine prin grădinile vecinilor, noi ne-am furişat la ea în curte până la coteţul cu găini de unde am «împrumutat» un ou, pe care l-am strecurat sub cloţa bunicii. Doamne Sfinte, câtă mirare a fost când au


început să iasă puii din ouă! – No, aşe comedie no mai văzu’ nima de


când e lume pe pământ! Am pus doişpe ouă sub cloţă şi au ieşit treişpe pui, trei-şpe – număru’ lu’ ucigă-l toaca! se crucea bunica povestind la toţi oamenii care treceau pe uliţă. Iar eu cu Ionică ne prăpădeam de râs în spatele casei. Peste puţin timp, Grigore al babei Rozalia fierbea cu picioarele în sus, în oala moşului Albină, care dete pe el un ulcior de miere babei. Asta după ce Floarea lui Gorun îi rupse picioarele prinzându-l pe straturile de ceapă. Iar acum... cocoş mai


frumos decât al bunicii, nu are nimeni în tot cătunul nostru. Mare şi frumos, cu penele colorate, cu creastă şi cercei de foc, şi cu pinteni de aur, umblă ca un crai printre găini. Uliul?... Nici nu


îndrăzneşte să privescă din înaltul cerului spre curtea bunicii. De frica lui Grigore (aşa l-am botezat şi noi) ocoleşte casa bunicii pe după al zecelea nor. Iar în zori, când Grigore vesteşte sosirea noii zile, glasu-i răsună ca un corn de vânătoare...


1a ţuca – a pupa. 2muşat – frumos. 3hireş – mândru, fălos. 4coldan – cerşetor.


LA CIREŞE Dincolo de livezile cătunului nostru, de


unde începe păşunea ce se întinde până la pădurile Cornetelor, se înalţă semeţi, strălucind sub soare


28 Anul II, nr. 4-5, oct 2012 – apr. 2013


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52