This page contains a Flash digital edition of a book.
MANTAUA LUI GOGOL INTERVIU CU SCRIITORUL ION COZMEI


turnul său de fildeş. Întotdeauna caută un coleg, un prieten, un semen, cu care să poarte un dialog, să schimbe idei, să provoace dezbateri interesante. Din aceste confruntări învaţă permanent, apoi aplică în ceea ce face şi scrie. Cu alte cuvinte, Ion Cozmei este un om al cetăţii. Pentru aceste calităţi este foarte apreciat de colegii săi de breaslă şi de oamenii de rând. Subsemnatul adaugă aici un alt merit - acela de modestie. De multă vreme, aveam în plan să îl


provoc la un interviu, prin deconspirarea unor probleme din viaţa şi activitatea sa, care pot constitui modele pentru tânăra generaţie, din domeniile creaţiei şi educaţiei. După o perioadă de spitalizare, deşi te afli acum în convalescenţă, cred că eşti în putere să-mi răspunzi la câteva întrebări referitoare la activitatea ta literară. Prin urmare: La ce lucrezi în prezent? La propria-ţi


„Activitatea mea de bază este închinată


şcolii… Faptul că am, până acum, 20 de apariţii editoriale, că deţin câteva premii literare pe plan local sau naţional se datorează, preponderent, chemării mele native spre actul de creaţie.”


VICHENTIE NICOLAICIUC: Stimate


maestre Ion Cozmei, ne cunoaştem de ani buni de la diferite manifestări spirituale comune, care au avut loc la Suceava, la Rădăuţi, la Cernăuţi, la Bucureşti, la Călineşti Cuparencu (satul tău natal), la Măriţei (satul natal al subsemnatului)… Am participat la sărbătorirea ta cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani de existenţă în anul 2011; dă-mi voie acum să schiţez un „portret subiectiv” despre…personajul Ion Cozmei, care locuieşte teluric în municipiul Suceava, str. Gavril Tudoraş, nr. 26, bl. E2, sc. A, ap. 3.


Ion Cozmei, devenit deja un nume


binecunoscut în breasla scriitoricească bucovineană, a căpătat, în acelaşi timp, un prestigiu în rândul dascălilor suceveni, cucerind reală autoritate prin nivelul său de pregătire filologică şi măiestrie didactică. Ion Cozmei se cuvine să fie considerat un excelent om de cultură, având certe calităţi în acest domeniu, demonstrate pe vremea când a activat ca director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava. Prin urmare, Ion Cozmei este o personalitate incontestabilă, trebuind consultat în cele trei domenii de activitate: creaţie literară, educaţie şi cultură. A căpătat o vastă experienţă în aceste domenii, prin muncă profundă şi continuă, dar şi, de ce să nu recunoaştem, prin ceea ce are în gena sa de la bunul Dumnezeu: înclinaţie, har şi talent creator. Iarăşi trebuie să recunoaştem că este un


om…deosebit de sociabil. Nu poate trăi izolat în 6 Anul II, nr. 4-5, oct 2012 – apr. 2013


creaţie sau continui să traduci din poezia lui Taras Şevcenko? Care-ţi sunt proiectele pentru viitorul apropiat sau îndepărtat? Ion Cozmei – Distinse domnule profesor


Vichentie Nicolaiciuc, dragă Vichentie. După această introducere a ta, lungă şi şerpuitoare, îmi vine greu să pun punctele pe i, ca să nu plictisesc posibilii cititori ai acestor rânduri. Dacă, totuşi, am acceptat interviul tău, ar trebui să-ţi spun următoarele: Deşi sunt membru titular al Uniunii


Scriitorilor din România, activitatea mea de bază este închinată şcolii. Nu uita că eu sunt, în primul rând, profesor la un liceu din Suceava, unde predau învăţăceilor limba şi literatura latină, precum şi literatura universală. În aceste ultime momente din existenţa mea am întrerupt munca de la catedră, sub umbrela unor certificate medicale. Activitatea mea literară este una complementară celei de dascăl în învăţământul românesc (în paranteză fie spus, sunt doctor în filologie la Universitatea din Bucureşti). Într-adevăr, am până acum 20 de apariţii editoriale, deţin câteva premii literare pe plan local sau naţional, dar acest lucru se datorează, preponderent, chemării mele native spre actul de creaţie (în versuri, în proză, în traducere), care se petrece sporadic, dar cu bucurie şi satisfacţie. Concret, pregătesc în urgenţă imediată primul meu volum de eseuri, care, în proporţie de 60%, sunt închinate lui Eminescu, mai ales Eminovicilor din Călineşti Cuparencu. În paralel, continuă colaborarea mea cu revistele literare „Plumb” (Bacău), „Poesis” (Satu Mare), „Bucovina literară” (Suceava), cât şi cu publicaţia periodică „Omagiu lui Eminescu” (Dumbrăveni). În ultima perioadă, am început colaborarea cu revista trimestrială de literatură, artă şi cultură „Mantaua lui Gogol” de la Bucureşti.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52