psihiatru
ro
reformă
Rădăcini istorice ale reformei
comunitare în psihiatrie
Mugur Ciumăgeanu
Psiholog, Centrul Naţional de Sănătate
Mintală
Istoricul reabilitării psiho­sociale neîncrederea în contenţia forţată şi timostabilizatoare a litiului aduce cu
se confundă cu istoricul demersurilor în tratamentele fizice, postulând o sine un progres tehnologic remarcabil,
comunitare în psihiatrie. A­pariţia şi recuperare prin creşterea capacităţii de care permite o scurtare a duratei
dezvoltarea programelor şi serviciilor control al comportamentului pacientului spitalizărilor şi îngrijirea pacienţilor
de reabilitare nu reprezintă un proces datorate unui program disciplinar în comunitate. A­ceste progrese permit
coerent de dezvoltare instituţională şi a riguros (Breakey, 2001)
1
. Exemplul lui o schimbare de perspectivă asupra
serviciilor. Mai degrabă, se pot distinge Tuke este importat şi peste ocean, iar tulburărilor mintale severe, care nu
o serie de rădăcini care, pentru fiecare modelul de îngrijire se generalizează în mai sunt privite ca maladii incurabile,
sistem naţional de servicii, au dus la majoritatea ţărilor europene. Principiile ci mai degrabă ca tulburări cronice,
implementarea şi instituţionalizarea terapiei azilare au constituit baza cu potenţial consistent de reabilitare
unor practici. Pentru o trecere în revistă terapiei spitaliceşti, aşa cum a persistat (Vidon, 1995)
1
. De asemenea, studiile
vom folosi o serie de criterii care ţin de ea mai bine de două secole. Funcţia catamnestice relevă deznodăminte
imperative diverse, de la cele ideologice explicită a acestor instituţii a fost aceea evolutive variate ale principalelor
la cele tehnologice şi economice. de a oferi îngrijiri suportive (în lipsa tulburări severe de sănătate mintală,
unui tratament specific), cea implicită cu existenţa posibilităţii unor remisiuni
Imperativele tehnologice rămânând însă în domeniul controlului complete sau a unor stadii reziduale
ale reabilitării psihosociale
social al devianţei (Ridgway, 1997)
1
. Mai minore.
mult, specializarea acestor instituţii Entuziasmul iniţial care a urmat
Înainte de era neurolepticelor, spaţiul în oferirea de servicii persoanelor cu descoperirii unor tratamente medi­
azilar oferea unui vizitator din exterior probleme severe de sănătate mintală camentoase eficiente ale tulburărilor
un spectacol mai degrabă lugubru. a fundamentat psihiatria ca ramură psihotice a fost însă umbrit de o serie
Îngrijirile psihiatrice se bazau pe o logică medicală (Grob, 197)
1
. de probleme care au ţinut în special de
a contenţiei, protejând societatea de Prima jumătate a secolului XX nu problema non­complianţei la tratament,
bolnavul psihic. A­cesta, prin internarea aduce un progres tehnologic notabil în de apariţia unor efecte secundare
sa în unitatea spitalicească, devenea îngrijirea persoanelor cu tulburări severe neplăcute şi de slabul răspuns la
invizibil pentru o societate care nu era de sănătate mintală. După cum am mai acest tratament al unei proporţii de
dispusă să­l accepte şi să­l integreze menţionat, îngrijirile erau centrate aproximativ 10­15% dintre pacienţi
(Foucault, 1972)
1
. Iniţiativele secolului mai degrabă pe contenţie, iar terapiile (aşa­numiţii pacienţi dificil de plasat
XVIII, prin persoane militante cum ar aflate la îndemâna practicienilor erau ­ difficult to place patients ­ Trieman
fi Pinel în Franţa sau Tuke în Marea nespecifice (singura excepţie, care însă a şi Leff, 1996)
1
. Descoperirile ulterioare
Britanie, aduc cu sine mai degrabă o generat multe controverse, fiind terapia (antipsihoticele depot, noile clase de
umanizare a contenţiei decât modificarea electroconvulsivantă). Descoperirea antidepresive, precum şi neurolepticele
perspectivei asupra îngrijirii. Principiile acţiunii antipsihotice a clorpromazinei serotonin­dopaminergice) au adus
tratamentului moral, introduse de de Delay şi Deniker, precum şi a cu sine un salt calitativ în îngrijirea
Pinel şi Tuke, îşi manifestă explicit substanţelor antidepresive şi a acţiunii bolnavilor psihiatrici cronici. Cu toate
pag. 60
Nr. 10/septembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68