psihiatru
ro
sugerează că fixaţia şi/sau regresia pot
surveni de asemenea la vârsta adultă,
conducând, în consecinţă, la o oprire în
dezvoltarea acestui subiect.
A­ceastă idee aduce după sine o punere
mai mare a accentului asupra trecutului
adult, perspectiva longitudinală a abor­
dului genetic permiţând încorporarea
experienţelor din fazele de dezvoltare
din timpul copilăriei şi al maturităţii.
În consecinţă, diferitele manifestări
transferenţiale în cazul adulţilor vor
reflecta nu numai experienţe şi conflicte
din etapele timpurii de viaţă, dar şi din
continuitatea pe care temele centrale le
au începând din copilărie către vârsta
adultă. O exemplificare a acestui tip
de transfer având originile în etapa
adultă, dar şi în copilărie, este transferul
multigeneraţional în care pacientul
îl tratează pe terapeut ca pe fiul sau
fiica sa, aducând în terapie atitudini
şi conflicte inconştiente în relaţie cu
experienţele sale ca părinte din trecut.
Se înţelege astfel de ce mulţi terapeuţi
tineri sunt intimidaţi de eventualitatea
de a lua în tratament persoane destul de
în vârstă pentru a le putea fi părinţi, mai
ales când aceştia sunt de sex opus.
Psihanaliza clasică obişnuia să
acorde o atenţie exclusivă copilăriei, iar
interpretările numite “genetice” aveau
darul să “repare” acea presupusă traumă
infantilă. Cercetările recente, mai ales
cele din sfera memoriei procedurale,
susţin argumentele prezentate mai tranziţie, atunci când stabilitatea le este într­o asemenea perioadă implică nu
sus. Folosind conceptul de blocare a ameninţată, iar capacităţile defensive de puţine ori unele false începuturi,
dezvoltării, dar observând unde şi când care până atunci au funcţionat, mai tulburări emoţionale de diferite grade şi
a apărut fixaţia şi formulând exact faza mult sau mai puţin eficient, se află în coloraturi, disperare şi deznădejde.
de dezvoltare în care se află pacientul, pericol de a eşua sau chiar colapsează. A­spectul fizic joacă destul de frecvent,
terapeutul va putea adăuga o specificitate Capacitatea terapeutului de a localiza deşi exprimarea se face într­o manieră
considerabilă diagnosticului. Stabilirea perioada de viaţă din ciclul dezvoltării mai mult sau mai puţin explicită, o carte
corectă a diagnosticului este un deziderat în care se afla pacientul îl ajută să­i definitorie pentru rezultatul final al
care este folositor nu numai pentru comunice acestuia evenimentele ca­ partidei. Conştientizarea şi preocuparea
stabilirea scopurilor tratamentului, ci racteristice etapei, întărind alianţa pentru modificările fizice care apar în
şi în comunicarea iniţială cu pacientul. terapeutică. Urmează apoi abordarea a doua jumătate a vieţii sunt fenomene
A­cestuia i se va comunica de ce are problemelor specifice etapei respective, universale, neadecvat conceptualizate
nevoie de terapie şi asupra a ce anume ceea ce menţine evoluţia şi desfăşurarea în literatura psihanalitică în ciuda
are nevoie de a lucra. terapiei. Este bine cunoscut faptul că în faptului că Freud a acordat o importanţă
Erik Erikson a introdus pentru prima terapia psihanalitică de scurtă durată deosebită influenţei pe care corpul o
dată această manieră de a implica rezoluţia tulburărilor specifice fazei, exercită asupra dezvoltării psihicului
clientul/pacientul în propriul proces etapei de viaţă în care se afla clientul/ în perioada timpurie a dezvoltării.
de vindecare psihologică. În 1959, Gary pacientul poate să reprezinte principalul Este vorba în special despre elaborarea
A­. Levinson completează concepţia lui obiectiv sau scop. Levinson a manifestat conceptului de zonă erogenă, parţial
Erikson asupra ciclurilor vieţii şi în 1978 un interes aparte pentru descrierea responsabilă de dezvoltarea mintală
propune o structură “pe longitudinală”, perioadei de tranziţie situate la mijlocul în copilăria mică. Cu toate acestea, în
cu perioade alternative de tranziţie vieţii (40­45 de ani), care este ilustrativă ceea ce îi priveşte pe adulţi, nu există o
şi stabilitate. Clienţii sau pacienţii pentru fenomenele tranziţionale în teorie bine formulată şi fundamentată
noştri solicită ajutor în perioadele de general. Starea de spirit a unui individ în legătură cu relaţia dintre minte
Nr. 10/septembrie 2007
pag. 17
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68