psihiatru
ro
an cu scala de depresie Cronholm­ a fost aplicată niciodată în practică. cei mai importanţi factori sunt: factorul
Ottoson
4
, scala Hamilton a devenit pe Scorul fiecărui item sintetizează somn (itemii 4, 5, 6), factorul anxietate
departe cea mai utilizată scală şi un frecvenţa şi severitatea simptomelor. (itemii 9, 10, 11) şi factorul severitatea
instrument internaţional de comunicare Evaluatorul este invitat să “coteze depresiei (itemii 1, 2, 7, 8, 10, 1)
12
.
între investigatori. Ea este folosită ponderea ambelor atunci când judecă” Indicii de calitate a scalei HDRS sunt
mai ales în studii psihofarmacologice (Hamilton, 1960)

. Pe baza scorului foarte înalţi. Coeficienţii de confidentă
într­o baterie standard de evaluare a fiecărui item se calculează scorul general internă în mai multe studii au fost
severităţii simptomelor şi a sensibilităţii al scalei şi scorul factorilor scalei. Cel găsiţi ca fiind foarte buni în trei studii
la schimbare şi a generat un uriaş mai frecvent raportat în lucrări ştiinţifice din patru8. Cicchetti şi Prusoff (198)
1

“data­base” pentru studii analitice sau este scorul total. Pentru scala cu 17 itemi, au studiat confidenţa intercotatorilor
comparative
5
. Scala Hamilton este scorul total se poate întinde de la 0 la 50, pentru fiecare item al scalei şi au găsit
foarte mult folosită şi pentru valoarea ei iar pentru scala cu 21 itemi, scorul poate un indice de confidenţă bun la 8 itemi. În
instructivă în procesul de formare a noilor fi în plaja de la 0 la 62. Scala Hamilton nu ceea ce priveşte validitatea, scala HRSD
psihiatri sau psihologi clinicieni. Scala furnizează “scoruri prag” (cut­off points), a fost administrată concomitent cu o
originală a fost construită să cuantifice dar în practică este în general agreat ca scală globală de evaluare a severităţii
severitatea depresiei numai la pacienţii un scor de 7­17 ce semnifică o depresie şi mai mulţi autori găsesc un indice de
deja diagnosticaţi ca având depresie uşoară, 18­24 reprezintă o depresie de corelaţie cuprins între 0,48 şi 0,7
14
. În
şi nu ca un instrument de identificare severitate medie, iar peste 25, o depresie ciuda răspândirii sale, Scala Hamilton
a depresiei. Ea tratează depresia ca de severitate mare (Endicott şi colab., a fost criticată pentru introducerea de
un concept unitar şi încercarea sa de 1981)
6
. Hoojer şi colab. (1991) prezintă o prea multe simptome somatice
15
. Ea nu
a identifica componentele depresiei versiune mai nouă şi o metodă de scorare prevede definiţii operaţionale pentru
a dat rezultate contradictorii. Deşi în funcţie de antrenamentul cotatorului fiecare item şi de aceea administrarea
Hamilton a identificat 21 de dimensiuni şi de versiunea folosită
7
. Există şi două ei necesită un grad anume de expertiză
de evaluare în lucrarea sa din 1960, el versiuni de interviu structurat pe baza clinică. Însuşi Hamilton (1960)

spunea
s­a oprit numai la primele 17. Ceilalţi scalei Hamilton, unde itemi de observare că valoarea scalei depinde “în întregime
4 itemi, variaţia diurnă a dispoziţiei, sunt transformaţi în întrebări la care de abilitatea intervievatorului de a extrage
derealizarea, simptomele paranoide şi subiectul trebuie să răspundă: Ghidul informaţia necesară”. Bech şi colab.
cele obsesionale au fost excluse fie din structurat de interviu pentru Scala HDRS (1986)
16
împreună cu Hamilton realizează
cauză că ele nu măsoară depresia sau (Structured Interview Guide for the HDRS o versiune în care se modifică unele
intensitatea ei, fie că ele apar prea rar ­ SIGH­D) dezvoltat de Williams (1988)
8
definiţii ale scalei itemilor. În anexa 1 se
în sindromul depresiv. Itemii au fost şi Interviul Structurat pentru Scala prezintă Scala HDRS, versiunea Bech şi
selecţionaţi din experienţa interviurilor HDRS (A­ structured interview version colab. cu 2 itemi, traducere românească
clinice cu pacienţii depresivi şi din of the Hamilton Depression Rating Scale prezentată pentru prima oară în 1996
descrierile clinice din tratatele de ­ SI­HDRS) dezvoltat de Potts şi colab. (Bech
17
) publicată în lucrarea “Depresii
specialitate. Din nefericire, scala a fost (1990)
9
. Prin analiza factorială s­au conturat ­ Noi Perspective, Vrasti & Eisemann
utilizată în mai multe variante, cu 17 mai mulţi factori ai scalei HDRS. Guy (eds.)”, A­ll Publ. Bucureşti
18
, iar în anexa
itemi, 21 itemi sau cu 24 itemi (itemii (1976)
10
prezintă 6 factori: anxietate/ 2 se prezintă interviul structurat pentru
adiţionali au fost: lipsa de ajutor, lipsa de somatizare, greutate, tulburări cognitive HDRS realizat de Williams.
speranţă şi lipsa de valoare). Treptat, în (vinovăţie, agitaţie, idei suicidare,
ultimii ani s­a folosit numai versiunea cu derealizare, simptome paranoide şi Scala de melancolie
21 itemi, care a devenit astfel versiunea simptome obsesionale), variaţie diurnă
(Melancholia Scale - MES)
“standard” pentru utilizări clinice sau de a dispoziţiei, retardare şi tulburări de
cercetare. Unsprezece itemi sunt evaluaţi somn. Hedlund şi Vieweg (1979)
11
trece Scala de melancolie este o scală
pe o scală 0­4 şi restul itemilor, pe o scală în revistă 6 studii şi constată că există de simptome dezvoltată de Bech şi
0­2. Hamilton a construit scala pentru cel puţin doi factori relativ stabili: un Rafaelsen în 1980
19
pe baza analizei
a cunatifica informaţiile de la pacient factor legat de severitatea simptomelor construcţiei Scalei Hamilton şi a utilizării
luate de un clinician cu experienţă pe şi altul cu o variabilitate bipolară analizei structurii latente a ei. A­stfel, s­a
baza unui interviu nestructurat ( fără (anxietate, depresie agitată şi depresia constatat că din cei 17 itemi originari ai
specificarea întrebărilor sau a probelor). retardată). În 198, Rhoades şi Overall
5
Scalei Hamilton, doar 6 din ei au o mare
El recomandă să se folosească şi datele fac o analiză factorială care conturează validitate de construcţie pentru evaluarea
obţinute din alte surse precum informaţii 7 factori ca prin intercorelarea lor să unei melancolii: dispoziţia depresivă
de la familie, prieteni, surori medicale obţină numai doi factori de ordinul doi: (item 1), dispoziţia anxioasă (item 10),
etc. Pe de altă parte, Hamilton preconiza depresia vegetativă şi depresia cognitivă. lentoarea motorie (item 8), sentimentele
ca evaluarea pacientului să fie făcut Prin “analiza în clustere” (cluster de vinovăţie (item 2), interese sociale
de doi clinicieni, unul care să conducă analysis) a scorurilor obţinute la 240 (item 7) şi simptome vegetative (item
interviul şi altul care pune întrebări pacienţi evaluaţi cu HDRS, aceşti autori 1). La aceşti itemi autorii au adăugat
suplimentare la sfârşitul lui. Scorul final identifică cinci subtipuri de depresie: 4 alţii itemi ce au legătură cu lentoarea
al HDRS constă din suma scorurilor celor anxios, suicidar, somatizant, vegetativ psihomotorie: retardarea emoţională,
doi evaluatori. A­ceastă recomandare nu şi paranoid. Toate studiile au arătat că intelectuală, verbală şi motorie şi un
Nr. 10/septembrie 2007
pag. 49
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68