psihiatru
ro
îngrijorările, de frică să nu fie consideraţi n agorafobie (care este motivul); morbidă cu boala schizo­afectivă, când
superficiali. Ei suferă îngrozitor şi au rate n tulburare obsesiv­compulsivă (conş­ apar şi simptome psihotice necorelate
extrem de mari de suicid! tientizare redusă a bolii, suicidalitate cu dismorfofobia (Phillips et al., 1994).
crescută, depresie majoră);
Do’s: A­titudinea clinicianului este n tricotilomanie (dacă este în scopul Tratament
importantă. Grijile pe care pacientul şi le de a ameliora aspectul); Tulburarea dismorfică corporală are
face legate de aspect trebuie investigate n schizofrenie sau tulburare psihotică o variantă psihotică (tulburare delirantă
într­un mod chibzuit şi empatic. Orice fără altă specificare ­ convingerile de tip somatic) şi una non­psihotică
problemă trebuie luată în serios, fără a delirante nu se limitează numai la (tulburare somatoformă), clasificate
fi bagatelizată. aspect. separat atât în ICD, cât şi în DSM IV.
Formele psihotică şi non­psihotică au
Don’ts: Evitaţi întrebări precum: Simptome psihotice multe similarităţi ­ acelaşi “spectru”
n Te preocupă un defect imaginar al
ale dismorfofobiei
cu diferenţe de insight, iar simptomele
aspectului tău? (este delirant) psihotice şi non­psihotice răspund bine
n Crezi că eşti diform/desfigurat? a. C onvingerea delirantă legată de la antidepresive (clomipramină 150 mg,
(mult prea greu de suportat); mai aspect. Insight­ul (capacitatea fluoxetină).
bine: Ce cuvinte ai folosi pentru a pacientului de a conştientiza că
descrie modul în care arăţi? simptomele lui au o etiologie psi­
n Crezi că ceva este în neregulă cu hiatrică) este foarte redus; Notă
corpul tău? (mult prea general, o b. Gândirea referenţială (atribuirea de 1. Se cântăreşte de câteva ori pe zi, socoteşte
poate interpreta ca referindu­se la intenţii, senzaţia că ceilalţi observă caloriile (de obicei fără a depăşi 500 kcal/zi
funcţionarea corporală) defectul, îl privesc, vorbesc despre - un măr sau un iaurt degresat); preocuparea
el, râd de el) ­ apare cam la 2/ faţă de alimente îmbracă forma ruminaţiilor
Diagnostic diferenţial: dintre pacienţi; şi ritualurilor obsesionale. Adesea face exerciţii
n depresie majoră (poate fi c. Halucinaţii auditive (comentarii, fizice excesive, de la care nu îşi permite pauze
comorbidă); comenzi de a se sinucide pentru (boală, accident). Activităţile cu caracter ob-
n fobie socială (ce anume îi face că sunt aşa de urâţi). sesional interferează şcoala, relaţiile sociale şi
anxioşi); Uneori, dismorfofobia este co­ alte arii importante ale vieţii.
Bibliografie
1. American Psychiatric Association (APA) DSM IV Diagnostic and W.F., Pirke K.M., Schafer H., Grzeschik K.H., Remschmidt H., Hebebrand
Statistical Manual for Mental Disorders, 4th version; 1994. J. Beta-3-adrenergic receptor allele distributions in children, adoles-
2. Blanz B.J., Detzner U., Lay B., Rose F., Schmidt M.H. The intelectual cents and young adults with obesity, underweight and anorexia ner-
functioning of adolescents with anorexia and bulimia nervosa- Eu- vosa - Int J Obes Relat Metab Disord (1997 Mar) 21(3): 224-30.
ropean Child&Adolescent Psychiatry (1997 Sep); 6930:129-35. 12. Komender J., Popielarska A., Tomaszewicz-Libudzic C., Jagielska
3. Bruins-Slot L., Gotwood P., Bouvard M., Blot P., Ades J., Feingold J., G., Brzozowska A., Wolaahczyk T. Follow-up study of adolescents
Schwartz J.C., Mouren-Simeoni M.C. Lack of association between with anorexia nervosa - Psychistr Pol (1998 Dec) 320(6):759-69.
anorexia nervosa and D3 dopamine receptor gene- biol Psychiatry 13. Mackley C.L. Body dysmorphic disorder. Dermatol Surg 2005; 31: 553-8.
(1998 Jan) 1; 43(1):76-8. 14. Minuchin S. (1974). Families and family therapy. Cambridge, MA:
4. Chatoor I. Feeding and eating disorders in Kaplan&Sadock, Compre- Harvard University Press.
hensive Textbook of Psychiatry Ed. 8, Lippincott William&Wilkins, 15. North C., Gowers S., Byram V. Family functioning and life events in
Baltimore (2004). the outcome of adolescent anorexia nervosa - Br J Psychiatry (1997
5. Fairburn C.G., Cooper Z., Doll H.A., Welch S.L. Risk factors for an- Dec); 171:54-9.
orexia nervosa: tree integrated case-control - Arch Gen Psychiatry 16. Phillips K.A., Dufresne R.G. Jr., Wilkel C.S., Vittorio C.C. Rate of
(1999 May); 56(5):468-76. body dysmorphic disorder in dermatology patients. J Am Acad Der-
6. Gila A., Castro J., Toro J., Salamero M. Subjective body image dimen- matol. 2000; 42: 436-41.
sions in normal and anorectic adolescents- Br J Med Psychol (1998 17. Phillips K.A. Pharmacologic treatment of body dysmorphic dis-
Jun); 71(Pt2):175-84. order: review of the evidence and a recommended treatment ap-
7. Gowers S., North C. Dificulties in family functioning and adolescent proach. CNS Spectr 2002; 7: 453-60.
anorexia nervosa - Br J Psychiatry (1999 Jan) 174:63-6. 18. Polivy, J; Herman, P (2002) Causes of Eating Disorders, Annu. Rev.
8. Grigoroiu Serbanescu M. Overview of clinical and psychological Psychol. 2002. 53:187-213.
research findings in Anorexia Nervosa - Rev. Rom. Med. Neurology 19. Saccomani L., Savoini M., Cirrincione M., Vercellino F., Ravera G. Long-
and Psychiatry, vol. Oct-dec. (1994). term outcome of children and adolescents with anorexia nervosa :
9. Haggard P., Wolpert D.M. (2007). Disorders of Body Scheme in study of comorbidity - J Psychosom Res (1998 May); 44(5) 565-71.
Higher-Order Motor Disorders, Ed. Freund, Jeannerod, Hallett & 20. Veale D., Boocock A., Gournay K. et al. Body dysmorphic disorder.
Leiguarda, Oxford University Press. A survey of fifty cases. Br J Psych 1996; 169: 196-201.
10. Halmi K.A. (2005). A Research Update on the Neurobiology and Treatment 21. Veale D., Gournay K., Dryden W. et al. Body dysmorphic disorder: a
of Eating Disorders, World Psychiatryc Association, Athens, 2005. cognitive behavioural model and pilot randomised controlled trial.
11. Hinney A., Lentes K.U., Rosenkranz K., Barth N., Roth Z., Ziegler A., Behav Res Ther 1996; 34: 717-29.
Hennighausen K., Coners H., Wurmser H., Jocob K., Romer G., Winnikes 22. Veale D. (2004) Body Dysmorphic Disorder, Postgrad. Med. J. 2004;
U., Mayer H., Herzog W., Lehmkuhl G., Poustka F., Schmidt M.H., Blum 80; 67-71.
Nr. 10/septembrie 2007
pag. 29
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68