psihiatru
ro
 şi 2. La vizita 5, aprecierea efectului
tratamentului asupra celor două loturi
a arătat scoruri de 4 (la 9 pacienţi) şi
scoruri de  (la 19 pacienţi), 2 pacienţi
având scorul 2 pentru lotul T. Lotul
P a avut în majoritate scor de 4 (25 de
pacienţi) şi scor de 5 (la 5 pacienţi). Toţi
pacienţii din cele două loturi aflate în
studiu au reuşit să efectueze aproape
corect desenul ceasului. Unii pacienţi
nu au reuşit să respecte diferenţa de
mărime dintre acul indicator al orei şi
cel al minutelor şi puţini pacienţi nu
au reuşit să indice corect ora cerută.
Rar, acul indicator al minutelor a lipsit
complet. S­a constatat că pacienţii care
au omis cel puţin una din caracteristicile
principale ale desenului (lungimea acelor
indicatoare, corectitudinea poziţionării
numerelor, indicarea corectă a orei)
au avut o evoluţie spre deteriorare în
grupul placebo sau staţionară în grupul
tratament. Tratamentul cu donepezil
clorhidrat şi­a demonstrat eficienţa la
Vizita 5 la lotul tratament comparativ
cu lotul placebo, atât în ceea ce priveşte
Figura 4. Evoluţia scorului ADAS-cog comparativ la loturile T şi P (schimbarea de la ameliorarea scorurilor MMSE şi A­DA­S­
baseline)
cog, cât şi prin efectul asupra impresiei
clinice globale.
La sfârşitul studiului s­au înregistrat
diferenţe privind calitatea vieţii între
cele două loturi, la mulţi dintre itemii
evaluaţi prin chestionarul calităţii vieţii
şi nivelului satisfacţiei. Munca, relaţiile
familiale, locuinţa, dispoziţia, nivelul
economic, sentimentul de bunăstare nu
au prezentat diferenţe semnificative. În
lotul tratat cu donepezil clorhidrat s­au
raportat scoruri superioare comparativ
cu placebo pentru itemii care evaluează
funcţionarea zilnică, funcţionarea
socială, mişcarea, hobby­urile, satisfacţia
referitoare la tratamentul primit şi
starea de sănătate ( figurile 5 şi 6).
Evaluarea somatică programată
la vizita 5 nu a decelat fenomene su­
plimentare faţă de vizitele V şi V4.
La vizita  au fost înregistrate două
discontinuări la pacienţii din grupul
Figura 5. Impactul tulburărilor cognitive asupra calităţii vieţii - Lot T
placebo. A­ceste discontinuări au fost
datorate deciziei pacienţilor din cauza
nemulţumirii faţă de starea de sănătate
Evoluţia scorului A­DA­S­cog comparativ sau 0,5 (diagnostic nesigur cu tulburări (o pacientă de 67 de ani şi un pacient de
cu valorile baseline, la cele două loturi T şi de memorie constante). De la o vizită la 70 de ani). La vizita 4 s­a înregistrat o dis­
P este ilustrată în tabelul 7 şi în figura 4. alta nu se observă diferenţe semnificative continuare în grupul tratament datorită
Evoluţia scorului CDR nu a fost statistic la nici unul dintre loturi pentru schimbării domiciliului unei paciente
spectaculoasă la grupul tratament, la scorul GDS. de 69 de ani şi o discontinuare în grupul
vizita 1 majoritatea pacienţilor fiind La vizita 1, majoritatea pacienţilor placebo datorate necesităţii începerii
încadraţi în scorul 1 (demenţă uşoară) au fost încadraţi pe scala CGI la scorul unui tratament antidepresiv (un
Nr. 10/septembrie 2007
pag. 41
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68