psihiatru
ro
scoruri <8 pe HAMD21 la luni. Scăderea scorurilor pe HDRS
este figurată mai jos.
În cazul pacienţilor cu episod maniacal, descreşterea
scorurilor pe YMRS sa realizat mai lent. La o lună, au răspuns
la tratament 41,67% dintre pacienţi (n = 10). La 2 luni, 62,5%
dintre pacienţi (n = 15) au fost remişi, procent care a crescut
la 8,% (n = 20) la luni. Către jumătatea celei de a 4a luni,
toţi pacienţii cu manie au fost remişi. Histograma alăturată
reprezintă evoluţia scorurilor la YMRS, în primele 6 luni ale
studiului.
Amisulpridul a fost în general bine tolerat. În mod evident
clinic, apariţia efectelor extrapiramidale este dependentă
de doză, fapt de altfel demonstrat de studiile cu doză fixă.
Fenomene extrapiramidale au apărut la 4 pacienţi (16,67%)
Graficul 3 dintre cei trataţi pentru episod maniacal şi au fost de tip
parkinsonism. Acestea sau remis la administrarea de
medicaţie anticolinergică sau la reducerea dozei de amisulprid.
Nu sau înregistrat cazuri de distonie acută. Efectele secundare
extrapiramidale au fost de intensitate uşoară sau moderată şi
nu au constituit cauze de discontinuitate.
Variaţiile în greutate, calculată la intrarea în studiu şi la final,
nu au depăşit 10% din greutatea iniţială, ele constând atât în
creştere, cât şi în scădere.
Raportul cost/beneficiu a fost evaluat global, fără un studiu
special al acestuia. Putem estima că pentru dozele medii de
amisulprid folosite pe timp de un an, în episodul depresiv
costul a fost de .296,69 RON, ceea ce revine unui cost mediu de
9 RON/zi, iar pentru episodul expansiv costul a fost de 5.11,67
RON, corespunzând unui cost mediu de 14 RON/zi.
Concluzii
n Rezultatele obţinute confirmă eficacitatea amisulpridului
Graficul 4
în tratamentul tulburării bipolare.
n Amisulpridul prezintă un profil de toleranţă remarcabil,
care, alături de ameliorarea simptomatologiei şi
posibilitatea utilizării sale în manie şi în depresie, conduce
de tip depresiv. Nu sa înregistrat nici o recidivă de tip maniacal. la creşterea complianţei la tratament.
Rezultatele la CGI, corespunzătoare pacienţilor trataţi pentru n Nu determină creşteri semnificative în greutate.
episod maniacal se regăsesc în tabelul 8. Histograma de mai n Se poate asocia cu majoritatea medicamentelor
jos reuneşte rezultatele pentru întregul lot studiat. psihotrope, inclusiv cu cele de menţinere a dispoziţiei.
Ameliorarea simptomatologiei a fost evaluată pe scalele n Amisulpridul permite perspectiva monoterapiei prin
HAMD21 pentru depresie, respectiv YMRS pentru manie. Sa variaţia dozei, în cazuri individualizate, în ambele faze,
pornit de la scorurile medii iniţiale de 41,8 pe HAMD21 şi depresivă psihotică şi expansivă, cât şi în perioada in
44,25 pe YMRS. Am considerat ca fiind responsivi la tratament teraccesuală.
pacienţii care au înregistrat scăderi de peste 50% ale scorurilor n Costurile tratamentului cu amisulprid în tulburarea
iniţiale şi pacienţi remişi sub tratament, cei la care scorul de bipolară sunt satisfăcătoare (9 RON/zi pentru episodul
depresie a coborât sub 8 pe HAMD21 şi sub 12 pe scala YMRS depresiv, respectiv 14 RON/zi pentru episodul expansiv),
pentru cei cu manie. Cu aceste precizări, 50% (n = ) dintre dar superioare ca preţ schemelor mai vechi de tratament
pacienţii depresivi psihotici au răspuns la tratament, la o lună. (cu săruri de lithium şi formule depot de antipsihotic
La 2 luni, 8% (n = 5) au fost remişi şi toţi pacienţii au înregistrat convenţional).
Bibliografie
1. Kerwin R. (2000). From pharmacological profiles to clinical out- 3. McKeage K., Plosker G.L. (2004). Amisulpride - A Review of its Use
comes. Int. Clinical Psychopharm. 2000.; 15 Suppl. 4:S1-4. in the Management of Schizophrenia. CNS Drugs 2004; 18 (13): 933-
2. Perrault G.H. et al. (1997). Psychopharmacological profile of amisul- 956.
pride: an antipsychotic drug with presynaptic D2/D3 dopamine re- 4. Simpozionul companiei Sanofi-Aventis (2007). Provocări în trata-
ceptor antagonist activity and limbic selectivity. J. Pharmacol. Exp. mentul schizofreniei şi al tulburării afective bipolare - note de curs.
Ther 1997; 280: 73-82. Bucureşti, 2007.
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68