psihiatru
ro
flash
Ştiri
Consecinţele neurobiologice
O nouă metodă imagistică
şi neurocognitive ale fumatului la alcoolici
pentru detectarea timpurie
a bolii Alzheimer
Numeroase cercetări efectuate până în
prezent indică faptul că abuzul de alcool
cercetătorii de la Universitatea din se soldează cu anomalii ale morfologiei
hong Kong au arătat că elastografia prin cerebrale, ale metabolismelor glucozei şi
rezonanţă magnetică (Mre) ar putea aminoacizilor cerebrali, ale transmiterii
fi un instrument util în detectarea şi sinaptice, structurii şi funcţiei micro­
diagnosticul stadiilor timpurii ale bolii celulare, fluxului sangvin cerebral şi,
alzheimer. această tehnică foloseşte un în consecinţă, ale neurocogniţiei. A­pro­
semnal acustic care traversează creierul, ximativ 80% dintre indivizii dependenţi
evaluând proprietăţile vâscoelastice ale de alcool sunt fumători. S­a demonstrat
ţesuturilor. bolile degenerative cerebrale că alcoolul şi nicotina îşi potenţează
scad elasticitatea ţesutului cerebral, reciproc efectele, studiile epidemiologice
putând fi identificate cu ajutorul acestei arătând că mortalitatea asociată cu
metode. Primul studiu realizat pentru fumatul fiind substanţial mai mare în
evaluarea acestei metode a inclus 11 rândul persoanelor alcoolice. În plus,
subiecţi, a căror rigiditate cerebrală a fost cercetările arată că tabagismul cronic
cuantificată în kilopascali. S-a constatat este de asemenea asociat cu anomalii
că aceasta era scăzută la pacienţii cu boli ale morfologiei cerebrale, ale fluxului
degenerative cerebrale, comparativ cu sangvin cerebral, neurochimiei cerebrale
subiecţii normali. şi neurocogniţiei. În consecinţă, era
important de determinat contribuţia
Episoadele de migrenă fumatului la apariţia tulburărilor neu­
înrăutăţesc prognosticul
robiologice şi neurocognitive raportate
afecţiunilor psihiatrice
la persoanele dependente de alcool.
Cercetările au demonstrat că de­
prinderea de a fuma se asociază la
persoanele alcoolice cu o pierdere substanţei cenuşii a lobilor frontal şi
marcată a substanţei cenuşii cerebrale parietal. A­socierea dependenţă de al­
şi de asemenea cu o mărire importantă cool­fumat s­a soldat cu o severitate
(probabil patologică) a substanţei albe semnificativ mai mare a acestor leziuni,
la nivelul lobului temporal. În plus, decât consumul de alcool în absenţa
determină anomalii de perfuzie la nivelul fumatului.
Depresia, frecventă, dar rar tratată în boala Parkinson
Într-un studiu care a inclus mai mult de 400 de pacienţi cu boala
Parkinson în stadii timpurii, s-a constatat o asociere frecventă cu depresia.
De asemenea, s-a observat că puţini dintre pacienţii cu boala Parkinson care
Un studiu efectuat în cadrul populaţiei
sufereau de depresie primeau tratament pentru această afecţiune, în ciuda
canadiene care evalua prevalenţa câtorva
prezenţei simptomelor. Studiile precedente arătau că depresia afectează
afecţiuni psihiatrice asociate cu migrena
până la 50% dintre pacienţii cu boala Parkinson, dar simptome cum ar fi
a evidenţiat faptul că prognosticul
insomnia şi fatigabilitatea sunt atribuite în mod eronat bolii Parkinson.
acestor afecţiuni combinate este mai
Echipa de cercetători a studiat de asemenea relaţia dintre depresie, funcţia
prost decât al celor care suferă doar de
motorie, îndeplinirea activităţilor cotidiane şi decizia de a administra
una dintre ele. În populaţia canadiană,
prevalenţa migrenelor este de 7-17% din
terapie antidepresivă. Scala geriatrică pentru depresie cu 15 unităţi (GDS-
populaţie, fiind de trei ori mai mare în
15) a fost folosită pentru a cuantifica depresia. Un scor cuprins între 5 şi 9
rândul femeilor şi în intervalul de vârstă
a caracterizat o depresie blândă şi peste valoarea 9 s-a cuantificat depresia
25-44 de ani. Migrenele erau asociate cu
ca fiind moderată sau severă. 27,6% dintre pacienţii incluşi în studiu s-au
tulburare depresivă majoră, tulburare
confruntat cu depresia, pe parcursul a 14,6 luni de urmărire, în majoritatea
bipolară, atacuri de panică, episoadele
cazurilor fiind vorba de forme uşoare de depresie. Dintre aceştia, 46% nu
clinice survenind de două ori mai frecvent
au primit tratament antidepresiv. Aceste constatări dovedesc că este nevoie
la pacienţii care aveau migrene decât la ca comorbiditatea Parkinson-boală depresivă să se afle mai mult în atenţia
ceilalţi. medicilor.
pag. 6 Nr. 10/septembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68