psihiatru
ro
Tabelul 9
Medicaţia concomitentă la pacienţii din cele două loturi
fost evaluarea pacienţilor cu deteriorare scor mediu pe MMSE comparativ cu grupul T şi 15,7 la grupul P), urmărirea
cognitivă din punct de vedere grupul P (0 puncte schimbare de la scorurilor medii ale instrumentelor de
demografic. Criteriile de includere şi baseline) şi o scădere de 1,6 puncte evaluare arată clar evoluţia favorabilă
excludere au fost restrictive, protocolul scor mediu A­DA­S­cog (comparativ cu a pacienţilor în grupul T şi faţă de
de studiu a impus de la început grupul P ­ creştere de 1,6 puncte scor grupul P şi demonstrează faptul că
cooperare din partea pacienţilor şi ca mediu A­DA­S­cog). instituirea tratamentului cu inhibitori
urmare este posibil ca profilul loturilor La vizita 5, creşterea scorului mediu ai acetilcolinesterazei la pacienţii
de pacienţi recrutaţi să nu fi respectat pe MMSE a fost de +2, puncte la grupul cu deteriorare cognitivă uşoară are o
distribuţia demenţei A­lzheimer în T faţă de baseline (vizita 2), iar grupul P influenţă favorabilă asupra evoluţiei
populaţia generală. În aceste condiţii, a înregistrat o scădere a scorului mediu clinice a acestora, stopând deteriorarea
precizăm că datele socio­demografice MMSE de ­0,9 puncte comparativ cu cognitivă sau chiar îmbunătăţind
nu pot reprezenta o referinţă, dar baseline. Pe A­DA­S­cog, schimbarea performanţa cognitivă a pacienţilor.
trebuie prezentate ca atare. Obiectivul a fost de  puncte îmbunătăţire a Tratamentul cu donepezil clorhidrat
principal al studiului a constat în scorului mediu la grupul T şi agravarea a avut o influenţă şi asupra calităţii
evaluarea eficienţei tratamentului cu deteriorării cognitive obiectivate prin vieţii pacienţilor, raportându­se scoruri
inhibitori ai acetilcolinesterazei la pa­ creşterea cu 6 puncte a scorului mediu superioare comparativ cu placebo pentru
cienţi cu deteriorare cognitivă uşoară şi A­DA­S­cog pentru grupul P. Scorurile pe itemii care evaluează funcţionarea zilnică,
compararea efectelor tratamentului cu CDR şi GDS nu au înregistrat modificări funcţionarea socială, mişcarea, hobby­
un lot placebo. semnificative. urile, satisfacţia referitoare la tratamentul
A­m putut constata pe parcursul Scorul CGI­C a înregistrat primit şi starea de sănătate.
cercetării o evoluţie favorabilă a scorului ameliorarea clinică a pacienţilor din
MMSE, A­DA­S­cog şi CGI la grupul T. grupul T, majoritatea pacienţilor din Concluzie
În funcţie de evoluţia intermediară grupul P rămânând staţionară. Trebuie Evaluarea comparativă a celor
a scorului MMSE şi A­DA­S­cog, am să precizăm că toţi pacienţii incluşi în două loturi de pacienţi cu observarea
apreciat instalarea în timp a efectului studiu din grupurile T şi P au prezentat încetării evoluţiei degradative cognitive
terapeutic şi compararea celor două atrofie corticală la examinarea neuro­ la lotul tratat cu donepezil clorhidrat,
loturi de pacienţi din punctul de vedere imagistică, atrofie evaluată prin îmbunătăţirea scorului scalei de impresie
al răspunsului la medicaţie. măsurarea raportului dintre volumul clinică globală şi mai mult impactul
În cazul lotului de pacienţi aflat sub cornului temporal al ventriculului pozitiv al terapiei cu donepezil clorhidrat
tratament cu donepezil clorhidrat, lateral şi hipocampul adiacent. Cu asupra calităţii vieţii şi nivelului satisfacţiei
efectul terapiei a putut fi înregistrat la toate că a existat o diferenţă între dovedeşte utilitatea instituirii precoce a
vizita  (după 4 săptămâni de tratament scorul mediu MMSE şi A­DA­S­cog tratamentului la pacienţii cu deteriorare
zilnic cu 5 mg donepezil clorhidrat, la baseline între cele două grupuri cognitivă uşoară şi atrofie corticală
apoi 10 mg până la 12 săptămâni), (pentru MMSE 2,6 la grupul T şi 24,9 asociată, chiar în absenţa criteriilor de
înregistrându­se o creştere cu 1,2 puncte la grupul P, respectiv A­DA­S­cog 17,75 la definire a demenţei A­lzheimer.
Bibliografie
1. Graham J.E., Rockwood K., Beattie B.I. et al. (1997). Prevalence and severity of cognitive 3. Petersen R.C. et al. (2005). N Engl J Med. 352: 2379-88.
impairment with and without dementia in an elderly population. The Lancet. 349 4. Petersen R.C., Smith G.E., Waring S.C., Ivnik R.J., Kakmen E., Tangalos E.G. (1997). Aging,
(9048): 1793-1796. memory and mild cognitive impairment. Int. Psychogeriatr. 9 (suppl 1): 65-69.
2. Grundman M., Petersen R., Morris J. et al. (1996). ADSC Cooperative 5. Petersen R.C., Smith G.E., Waring S.C., Ivnik R.J., Tangalos E.G., Kokmen
Study. Rate of dementia of the Alzheimer’s type (DAT) in subjects with E. (1999). Mild cognitive impairment: clinical characterization and out-
mild cognitive impairment. Neurology. 46: 403-404. come. Arch Neurol. 56 (3): 303-308.
Nr. 10/septembrie 2007
pag. 4
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68