psihiatru
ro
clinic
Tulburările alimentare
în adolescenţă
Dr. Otilia Secară
Asist. univ. Timişoara
MD, PhD child and adolescent psychiatrist FAMILY
AND CHILD CENTRE University of Medicine and
Pharmacy “Victor Babes” Timisoara Corbului 7,
300239 Timisoara, Romania
TULBURĂRILE ALIMENTARE îN AdoLEscENţĂ
Epidemiologie distinctă: lider în grup, competitivă, n fac bilanţul caloric al meselor;
A­norexia nervoasă este prezentă la populară, performantă; n evită alimente hipercalorice (alimen­
Anorexia nervoasă Bulimia nervoasă Tulb. Alim. fără specif.
0,%­,7% dintre femei, iar raportul n Familia haotică ­ instabilă, abuzivă; te permise/nepermise), utilizează
femei:bărbaţi este de 10:1. Incidenţa pacienta dintr­o astfel de familie produse dietetice, îndulcitori.
maximă apare cu două vârfuri de vârstă, are personalitate ordonată, care Întreg comportamentul lor alimentar
la 14 şi 18 ani. Bulimia nervoasă are organizează, impulsivă; este axat pe pierderea de greutate/
restrictivă
cu purgaţie
Binge Eating
o incidenţă de 1%­4,2% la femei, iar n Familia hiperprotectivă ­ simbiotică împiedicarea luării în greutate şi
raportul femei:bărbaţi este de 20:1, iar ­ cu confuzia de identitate ­ este puternic controlat cognitiv, spre
vârsta maximă este 18 ani. pacienta este ascultătoare şi supusă deosebire de comportamentul normal,
constrângerilor implicite. orientat după poftă, foame, saţietate.
bulimică fără purgaţie Fenomene
Anorexia nervoasă Frecvent, pacienta se descrie ca fiind
subsindromalee A­norexia nervoasă (anorexia tinerelor de când se ştie “cea mai bună fetiţă din Bulimia nervoasă
fete) reprezintă o preocupare intensă lume” în familia ei. Cam 50­60% dintre În traducere etimologică înseamnă
a pacientei faţă de propria greutate şi paciente suferă de tulburări anxioase “foame încât poţi mănânca un bou”.
siluetă, precum şi faţă de alimentaţie. în copilărie, care preced instalarea Se diagnostichează în caz de episoade
Fiindu­i îngrozitor de frică să nu se anorexiei. Grup cu risc crescut: atletele repetate (min. 2 pe săpt.,  consecutiv)
îngraşe, ea reduce aportul de alimente sporturilor “spectacol”: balet, gimnastică, de ingestie alimentară masivă (“binge
până la limite care fac imposibilă patinaj artistic, alergătoare de fond. eating”) urmate ­ sau nu ­ de inducere
supravieţuirea. Dacă la începutul curei Părinţii şi antrenorii sprijină atitudinile de vomă, consum de laxative, diuretice,
de slăbire trece la “hrană sănătoasă” sau distorsionate faţă de condiţia fizică clisme, exerciţii fizice excesive, post.
vegetariană, treptat pacienta resimte un şi alimentaţie. Triada atletei: tulburări A­ceste comportamente compensatorii
dezgust profund pentru alimente (chiar alimentare, amenoree, osteoporoză. înlocuiesc restricţia alimentară din
şi faţă de mirosul lor!). A­ritmiile cardiace Medicii sportivi trebuie să ţină cont de ea! anorexie, pacienta bulimică fiind de
(datorate dezechilibrelor electrolitice) şi asemenea intens preocupată de propria
suicidul fac din anorexie boala psihică Diagnostic diferenţial greutate şi siluetă. În istoric se detectează
cu cea mai ridicată rată de mortalitate Medical: sindroame de malabsorbţie, adesea ­ dar nu întotdeauna ­ un prim
(10%) şi principala cauză de mortalitate tumori, boli tiroidiene sau pituitare, episod de anorexie nervoasă (cu câteva
prin boală psihică (alături de consumul boală A­ddison (diabetus mellitus), boala luni până la câţiva ani în urmă).
de substanţe). Funcţionarea socială Crohn, ulcer gastro­duodenal, HIV,
este mult timp foarte bună ­ pacienta TBC, sarcoidoză, leziuni înlocuitoare de Tablou clinic
fiind perfecţionistă, ambiţioasă şi spaţiu, colagenoze. În episoadele recurente de binge­
considerând “controlul greutăţii” ca pe Psihiatric: depresie, anxietate, fobie, eating (de 2­ ori pe săptămână) sunt
o dovadă că ţine lucrurile sub control TOC, abuz de substanţe, psihoză. consumate cantităţi neobişnuit de mari
printr­o autodisciplină ireproşabilă. de alimente (în raport cu obişnuinţa
Controlul comportamentului socială), variind între 1.000 şi 55.000 de
Factori de risc
alimentar
calorii ­ tot ce găseşte în frigider şi în
Influenţele şi caracteristicile familiale cămară.
au fost remarcate, fiind adesea o ţintă a A­pare la persoane care: Preocupările pacientei pe parcursul
terapiei familiale. Se descriu trei tipuri n ţin într­una diete; întregii zile se leagă de ce va putea
familiale distincte în cazuri de anorexie: n “sar” peste mese; mânca în următorul atac de hiperfagie.
n “Familia perfectă” ­ expectanţe foarte n renunţă la garnituri/desert; Pacienta ascunde de multe ori alimente,
ridicate impuse cu ameninţare. n nu mănâncă tot; ţin zile cu “post părinţii disperaţi relatând adesea că
Pacienta are o personalitate negru”; recurg la restricţionarea accesului la
pag. 22
Nr. 10/septembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68