psihiatru
ro
clinic
clar. Motivarea pacientei de a accepta anorexie. Farmacoterapie: antidepresive reduc numai la o percepţie generalizată
terapia şi alianţa terapeutică se încearcă (Prozac 60 mg/zi) ameliorează depresia, de urâţenie. Natura preocupării se
prin tehnicile de alegere. Unele terapii anxietatea, impulsivitatea, chiar dacă poate schimba în timp (explicând de
vizează tulburarea de ataşament. nu există depresie clinică. A­ntiemetice ce, după chirurgie plastică, pacientul
În timp se vizează construirea com­ (ondansetron ­ ZOFRA­N), bupropionă, se “refocalizează” pe o altă parte a
portamentului alimentar reglat. Topiramat. Cele mai bune rezultate corpului).
Medicaţia psihotropă nu este de primă apar la combinarea psihoterapiei cu Conştientizarea bolii (insight­ul)
alegere, ci pentru prevenirea recăderilor, medicamente. Dacă se asociază ano­ este diminuată sau absentă. Cam 5­
tratarea depresiei sau tulburării obsesiv­ rexie, este nevoie de psihoterapie 40% dintre pacienţi au convingeri
compulsive. Se pot utiliza antidepresive complexă: terapie familială pentru de intensitate delirantă (sunt siguri
(amitriptilină, citalopram), neuroleptice adolescenţi, grup de suport şi programul că defectele fizice sunt corecte şi
atipice (olanzapină, quetiapină), anxi­ în 12 paşi. nedistorsionate). A­ceste convingeri
olitici, terapia osteoporozei (Ca, vitD). au semnificaţii şi implicaţii personale
Părinţii: sunt consiliaţi să evite Tulburarea dismorfică profunde. Cam 2/ dintre pacienţi
luptele pentru putere, să nu condamne/
corporală (dismorfofobia)
dezvoltă delir de referinţă, considerând
învinuiască/solicite pacientul, să arate că oamenii din jur observă defectul şi îi
afecţiune şi apreciere necondiţionate. În Reprezintă preocuparea intensă cu evaluează negativ sau îi umilesc pentru
plus, ei trebuie să evite să monitorizeze un defect imaginar al aspectului fizic. că sunt urâţi.
ingestia alimentară ori să fixeze Deşi uneori poate fi o anomalie fizică
recompensele şi pedepsele („deleagă” minoră, preocuparea este excesivă. Consecinţe
terapeutului controlul/puterea asupra Pacientul este preocupat de ideea că Boala se asociază cu rate mari de
pacientului). În general, contactul cu o anumită trăsătură fizică (sau mai depresie, suicid, chirurgie estetică
familia este întrerupt (câteva luni/ani). mult de una) este neatractivă, urâtă, (5­15% dintre pacienţii clinicilor de
În cazul bulimiei, pacienţii au greutate deformată. Boala se asociază cu stres chirurgie plastică şi 12% în clinicile de
normală; terapia se focalizează pe semnificativ/handicap în abilitatea de a dermatologie au tulburare dismorfică).
controlul ciclurilor hiperfagie­inducere funcţiona social normal. Pacientul ajunge la disfuncţie socială
de vomă­abuz de laxative: (similar fobiei sociale, îşi pierde prietenii,
n automonitorizarea ingestiei Tablou clinic nu mai iese din casă), consum de alcool/
alimentare cu ajutorul jurnalului; Problemele legate de aspect pot substanţe. La copii: fobie şcolară, idei
n planificarea şi respectarea meselor viza orice parte a corpului (cam 6­7 suicidare. Survin probleme familiale
normale; simultan sau pe întreg parcursul bolii). dacă ceilalţi membri ai familiei nu pot
n renunţarea la reguli alimentare Preocupările se leagă mai ales de piele empatiza.
rigide (pe care le încalcă constant (acnee, cicatrici, paloare, pete vasculare, Prevalenţă: 0,7%, uşor crescută (cu
în timpul episodului de hiperfagie) pori, riduri), păr (cade, se subţiază, e cazuri mai puţin grave) la adolescenţi/
cu flexibilitatea comportamentului excesiv pe corp) sau trăsături ale feţei tineri.
alimentar; (nas ­ mare, mic, strâmb). Pacienţii Incidenţă egală (bărbaţi­femei); de
n identificarea şi confruntarea se consideră urâţi, deformaţi, hidoşi, obicei, necăsătoriţi; nu lucrează
1
. Deşi
gândurilor automate/cogniţiilor monstruoşi. Gândurile obsesive despre instalarea este în adolescenţă, ajung la
maladaptative legate de dietă, defectele percepute consumă foarte mult chirurg, dermatolog, ORL, medic de familie.
alimentaţie, stimă de sine. A­tacurile timp (­8 ore/zi), pacientului fiindu­i La profesioniştii de sănătate mintală ajung
de hiperfagie blochează percepţia dificil să le reziste şi să le controleze
1
. după 10­15 ani de la instalare.
unor stări emoţionale neplăcute, Din acest motiv, este inutil să le spui
iar prin calitatea lor „disociativă” pur şi simplu pacienţilor cu tulburare Factori de risc:
reduc tensiunea psihică. În timp, dismorfică corporală să nu­şi mai facă n predispoziţie genetică;
ele se “cimentează” ca modalitate griji legate de felul în care arată. n timid, perfecţionist, temperament
de reglare emoţională. Detectarea Comportamentele compulsive anxios (parţial genetic det.);
precoce a tulburării bulimice (consumatoare de timp) sunt de a­şi n ambient aversiv în copilărie (ţap
este şi din acest motiv foarte examina într­una defectul, a­l atinge, ispăşitor, hărţuire legată de aspect
importantă; deghiza sau a­l împodobi; se uită în sau competenţă, relaţii precare cu
n conştientizarea faptului că trebuie oglindă pentru a compara acea trăsătură egalii, izolare socială, abuz sexual);
să ajungă la greutatea determinată cu ale altora, exagerează cu cosmeticele n istoric de stigme dermatologice sau
biologic pentru a putea atinge (pot fi nocive, în special când problema fizice (acnee) ca adolescent;
echilibru fiziologic şi emoţional. este dermatologică); camuflează n sensibilitate estetică ­ răspuns
Comorbidităţile psihiatrice ­ os­ “defectul” cu haine ori machiaj, schimbă emoţional mai mare la indivizi
cilaţii afective, anxietate, dificultăţi des hainele, îşi stoarce coşurile până mai atractivi, mare importanţă pe
interpersonale, istoric de abuz, la sânge, se bronzează excesiv, ţine aspect, educaţie în artă, design.
personalitate borderline ­ influenţează dietă, merge la sală; caută tratamente Tulburarea dismorfică corporală este o
eficienţa terapiei. În ciuda rezistenţei dermatologice, chirurgicale. A­cuzele boală serioasă. Pacienţii sunt extrem de
iniţiale, complianţa e mai bună decât la pot fi foarte specifice sau vagi ori se sensibili la rejecţie şi reticenţi în a­şi releva
pag. 28
Nr. 10/septembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68