ORL
ro
rinologie
bombarea interioară a pereţilor sinu- rarea aerării sinusului maxilar şi nu
sului maxilar (plafon, anterior, me- prin reconstrucţia peretelui orbitar in-
dial şi postero-lateral), subţierea şi ferior aşa cum se credea mai demult.
„căderea” peretelui intersinuso-orbitar Astfel, chirurgia plastică, reparatorie a
(cu arii de distrucţie totală osoasă sau planşeului orbitar prin abord transcon-
îngroşate în mod anormal, Numa et junctival sau subciliar nu este necesară
al.). Uneori, toţi pereţii antrului High- în toate cazurile, în special pentru ca-
more apar demineralizaţi şi se poate zurile uşoare, neînsoţite de distrucţie
observa lărgirea fosei pterigopalatine osoasă.
cu expandarea ţesutului grăsos retrosi- Ca în cazul fracturilor, reconstru-
nusal şi de la nivelul fosei infratemporale. irea planşeului orbitar ( figura 1) se
Figura 1
Diagnostic diferenţial: sinuzita croni- poate face prin utilizarea materi-
că, osteomielita, tumori maligne pri- alelor alloplastice (titan, blocuri de
well-Luc asociată cu reconstrucţia trans- mare sau metastatice, traumatisme silicon, foiţe de Teflon sau nylon,
conjunctivală a plafonului orbitar. În or bitare chirurgicale sau non-chirurgi- Medpore, miniplaca Champy) sau
1993, Blackwell et al. descrie trei cazuri cale, sdr. Claude Bernard Horner, atrofia autogene (cartilaj patrulater septal
rezolvate cu succes prin combinarea an- conţinutului orbitar ce apare în granulo- sau grefe de corticală osoasă de la
trostomiei maxilare pe cale endoscopică matoza Wegener, iradiaţii sau pseudotu- nivelul calvariei).
cu repararea transconjunctivală a pe- moare scleroasă, sclerodermie, pseudoe- Se preferă tratamentul chirurgical
retelui intersinuso-orbitar. noftalmie (asimetrie congenitală facială, seriat (la interval de câteva luni, în-
În fiziopatologia sindromului, e exoftalmie contralaterală), sdr. Barra- tre 2 şi 6 luni, după diferiţi autori),
incri minată astăzi hipoventilaţia sinu- quer-Simmons (lipodistrofia bilaterală deoarece au fost descrise cazuri de
sului maxilar, cu presiune negativă simetrică cu atrofie facială din infecţia rezoluţie spontană a enoftalmiei şi
constantă intrasinusală, datorată ob- cu HIV), sdr. Parry-Romberg. a căderii globului ocular în urma ae-
strucţiei complexului ostiomeatal ce Tratamentul acestei entităţi trebuie să rării sinusului maxilar prin antros-
printr-un mecanism “glue ear”-like corecteze problemele ce au dus la dez- tomie (după Thomas et al., la 50%
va determina acumularea de secreţii voltarea sa şi să restabilească anatomia din cazuri după 6 luni de la efectuar-
(transsudat acelular) intrasinusal în orbitară normală. Tratamentul chirur- ea antrostomiei largi). Sunt necesare
prezenţa unei inflamaţii cronice sub- gical vizează în primul rând corectarea studii ulterioare însă pentru a evalua
clinice. cauzelor ce au determinat dezvoltarea calitatea osului de neoformaţie de la
Criterii de diagnostic pozitiv: enoftalm- sindromului prin dezobstruarea osti- nivel orbitar apărut în urma reaerării
ie unilaterală spontană şi/sau hipoglo- umului sinusului maxilar, decomprima- sinusale. Uneori, e nevoie şi de un
bus, sinusopatie maxilară ipsilaterală rea şi eliminarea conţinutului sinusal. abord suplimentar vestibular pentru
asimptomatică, resorbţie osoasă cu re- În trecut, s-a utilizat metoda Caldwell- repararea regiunii malare în vederea
modelarea planşeului orbitar în absenţa Luc, astăzi standardul de aur terapeu- unui bun rezultat cosmetic post-opera-
antecedentelor de traumatisme orbita- tic este reprezentat de antrostomia tor.
re, chirurgie naso-sinusală sau asimetrie maxilară endoscopică (uncinectomie
facială congenitală. cu deschiderea şi lărgirea orificiului de
Unii pacienţi pot prezenta asimetrie drenaj al sinusului maxilar); procedura
facială, diplopie (verticală), blefaroptoză endoscopică trebuie însă realizată cu
şi oscilopsii cu acuitate vizuală păstrată prudenţă şi de un chirurg experimentat
sau mişcări extraoculare anormale. U ne- datorită riscului de lezare a conţinutului
ori, pacienţii acuză apariţia unui sunet orbitar (în special a globului ocular)
sincron clipirii provocat de umplerea cu poziţionat mai jos ca de obicei; poziţia
aer a recesurilor conjunctivale datorită laterală a procesului uncinat de aseme-
enoftalmiei. nea favorizează lezarea conţinutului
Când remodelarea osoasă afectează orbitar prin penetrarea laminei papyra-
şi peretele anterior al sinusului, poate cee, când se efectuează uncinectomia
apărea hipoestezie în teritoriul de endoscopică. Metodele intervenţionale
distribuţie a nervului infraorbitar, ra- ghidate imagistic pot fi utile în aceste
mu ră a maxilarului. Modificările ra- cazuri.
diologice (tomografia computerizată Examenul histopatologic al mucoa-
este examinarea paraclinică de elecţie) sei extirpate arată de obicei o îngroşare
cuprind opacifierea (cu contracţia) a membranei bazale şi modificări ne-
sinusului maxilar, obstrucţie infun- specifice de inflamaţie cronică cu infil-
dibulară completă, retracţia laterală a trat limfoplasmocitar al mucoasei sinu-
procesului uncinat, lărgirea meatului sale; uneori, a fost descrisă în literatură
mijlociu, volum orbitar crescut (depla- o componentă eozinofilică importantă.
sare inferioară a planşeului orbitei), Recidivele SSS se previn prin asigu- Figura 2
pag. 38
Nr. 2/februarie 2009
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68