ORL
ro
aproximativ 3,5 cm, în triunghiul cer- mioterapia, pacienta efectuează 4 cure praglotic. Diagnosticul de certitudine
vical posterior şi mijlociu. Prednison a 100 mg/mp i.v., urmate de este histopatologic, de multe ori fiind
În vederea stabilirii diagnosticu- şedinţe de cobaltoterapie până la doza necesară completarea acestuia cu teste
lui pozitiv, se decide prelevarea de totală de 48 Gy, volumul ce a inclus lar- imunohistochimice pentru excluderea
material bioptic din formaţiunea ingele în totalitate şi ariile ganglionare altor afecţiuni, benigne şi maligne,
tumorală, prin laringoscopie sus- cervicosupraclaviculare. Pe parcursul pentru care atitudinea terapeutică este
pendată, precedată de traheotomie tratamentului radioterapic pacienta a diferită. Cel mai important diagnostic
transistemică T2T3, IOT nefiind po- fost sub protecţia traheostomei (canulă diferenţial es te excluderea unui carci-
sibilă. La introducerea tubului de traheală cu dublu circuit). nom scua mos laringian, în special cel cu
LSS, se constată bandă ventriculară La finalul radioterapiei se constată diferenţiere scăzută, pentru care atitu-
dreaptă mărită de volum, cu aspect remisia în totalitate a tumorii la- dinea terapeutică ideală este sancţiunea
infiltrat, dură la palpare, acoperită ringiene, cu recuperare integrală mor- chirurgicală, atunci când este posibilă.
de mucoasă de aspect normal. După fofuncţională laringiană. La 3 luni 60-70% dintre cazurile de limfom
incizia mucoasei cu foarfeca, submu- de la începerea iradierii se constată malign non-Hodgkin sunt cu celulă B.
cos se evidenţiază o masă grăsoasă, menţinerea remisiunii în totalitate a Formele cu evoluţie benignă evoluează
nesângerândă, din care s-au prelevat tumorii laringiene, drept urmare se lent, dar sunt incurabile. Durata me-
fragmente bioptice pentru examenul decide decanularea pacientei. die de viaţă este cuprinsă între 5 şi
histopatologic, rezultatul acestuia fi- 10 ani. Supravieţuirea la 5 ani este de
ind un proces inflamator cronic gran- Discuţii aproximativ 63%. Radioterapia pare să
ulomatos nespecific. Limfomul non-Hodgkin prezintă fie tratamentul de elecţie în localiza-
Pacienta este îndrumată către origine extraganglionară în 10-35% rea laringiană unică, fiind urmată de re-
Ins titutul „Victor Babeş” pentru exa- dintre cazuri. Spre deosebire de boala misia completă a tumorii laringiene, cu
menul imunohistochimic al fragmen- Hodgkin, în care extensia se face în spe- recuperare integrală morfofuncţională
telor prelevate, urmând ca pacienta să cial pe cale limfatică, în limfoamele non- laringiană.
revină în clinica noastră cu rezultatul Hodgkin extensia bolii se face pe cale
analizei pentru stabilirea atitudinii hematogenă. Vârsta medie de apariţie: Concluzii
terapeutice ulterioare. 60 de ani, raportul bărbaţi/femei fiind de Limfomul malign non-Hodgkin la-
Testele imunohistochimice efectu- 1,5/1. Limfoamele maligne pot apărea în ringian, ca localizare primară şi unică,
ate au stabilit diagnosticul de lim- legătură cu o varietate mare de dezordini este o entitate clinică extrem de rară,
fom malign non-Hodgkin cu celulă imunologice. Infecţia cronică cu virus he- în lite ratura de specialitate engleză fiind
mică B, indolent (probabil de zonă patic C, după unii autori, creşte riscul citate mai puţin de 35 de cazuri până în
marginală), fapt pentru care pacien- dezvoltării unui limfom non-Hodgkin cu anul 2000. Diagnosticul de certitudine este
ta a fost îndrumată către Institutul 20-30%. histopatologic, completat de teste imuno-
Fundeni - Clinica de Hematologie La prezentare, principalele acuze histochimice, fiind necesară colaborarea
pentru tratament de specialitate. ale pacientului sunt disfonia lent interdisciplinară între medicul ORL-ist
În vederea stabilirii extensiei bolii, progresivă (între 2 şi 18 luni) şi discon- şi anatomopatolog, hematolog, oncolog.
pacienta efectuează radiografie pul- fortul respirator, simptome comune Tratamentul este nechirurgical, radiotera-
monară, CT torace şi abdomen, biopsie tuturor neoplaziilor laringiene. pia fiind considerată de elecţie.
măduvă osoasă, ecografie abdomen şi Aspectul macroscopic poate ridica notă:
pelvis care nu evidenţiază prezenţa de suspiciunea de limfom laringian. De Echipamentul de videoendoscopie uti­
leziuni cu caracter oncologic, localiza- obicei, se prezintă ca o proliferare lizat nu a permis obținerea înregistrării
rea laringiană fiind unică. Ţinând cont submucoasă sau ca o masă polipoidă, aspectelor particulare locale la o rezoluție
de patologia asociată, hepatită cronică de culoare alb-gri, neulcerată, lo- acceptabilă pentru publicare. Pentru de­
cu virus C, care contraindică chi- calizată cel mai frecvent în etajul su- talii, vă rugăm să contactați autorii. n
Bibliografie
1. Alina Bacalbaşa. Cancerul laringian, Editura Didactică şi Pedagogică, 7. K.C. Ghosh, D.N. Chatterjee, D.D. Mukherjee, A.A. Mondal, A.L. Mukherjee.
Bucureşti, 2004, 49. Primary non­Hodgkin’s Lymphoma of Larynx (A Case Report), Journal of
2. Alina Bacalbaşa. Limfom nonhodgkinian cu localizare faringolaringiană, Ca­
Postgraduate Medicine, 1986, 32:2.
zuri rare în otorinolaringologie, Editura Medicart, 2006, 108­112.
8. Sanjay Vinjamaram. Lymphoma, Non­Hodgkin, emedicine, WebMD, 2007.
3. Ann D. King, Edmund H.Y. Yuen, Kenny I.K. Lei, Anil T. Ahuja, Andrew Van
9. Kate Morgan, Kenneth A. MacLennan, Anthony Narula, Patrick J. Bradley,
Hasselt. Non­Hodgkin Lymphoma of the Larynx: CT and MR Imaging Find­
David A.L. Morgan. Non­Hodgkins Lymphoma of the Larynx (Stage IE), Can­
ings, American Journal of Neuroradiology, 2004, 25:12­15.
cer, 1989, 64: 1123­1127.
4. Arnold S. Freedman, Lee M. Nadler. Malignant Lymphomas, Harrison’s Prin­
ciples of Internal Medicine, 13th Ed., 1994, 2:1774­1784.
10. V.K. Shukul, L.K. Kochhar, D. Roy. Non Hodgkins Lymphoma: Larynx, MJFI,
5. Delia Mut Popescu. Limfoamele maligne, Hematologie clinică, Editura
2000, 56:67­68.
Medicală, Bucureşti, 2002, 188­225.
11. Thomas P. Giordano, Louise Henderson, Ola Landgren, Elizabeth Y. Chiao,
6. Iuliana Morariu, Emilia Ciungu, Adriana Heroiu, C.R. Popescu. Patologie
Jennifer R. Kramer, Hashem El­Serag, Eric A. Engels. Risk of Non­Hodgkin
tumorală laringiană rară: limfom non­Hodgkin laringian, Revista Română Lymphoma and Lymphoproliferative Precursor Diseases in US Veterans
de ORL, 2006, 2:114­117. With Hepatitis C Virus, JAMA, 2007, 297: 2010­2017.
Nr. 2/februarie 2009
pag. 23
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68